România se poziționează pe locul 16 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de produse alimentare protejate. Conform datelor oficiale din registrul eAmbrosia al Comisiei Europene, țara deține în total 16 denumiri înregistrate sub schemele de denumire de origine protejată (DOP) sau indicație geografică protejată (IGP). Această cifră evidențiază o diferență semnificativă față de principalele economii europene din acest segment.
Topul european al produselor cu denumiri protejate este dominat de Italia, care deține 332 de astfel de produse recunoscute. Pe locul al doilea se află Franța, cu un total de 283 de denumiri protejate, urmată de Spania, care dispune de 230 de produse înregistrate în aceste scheme. Diferența dintre România și liderii europeni subliniază necesitatea dezvoltării brandurilor alimentare care să poată concura la nivel continental.
În cadrul structurii de protecție a produselor românești, singura denumire de origine protejată (DOP) este Telemeaua de Ibănești. Restul de 15 produse de pe această listă sunt înregistrate sub regimul de indicație geografică protejată (IGP). Aceste denumiri sunt protejate în întreaga Uniune Europeană pentru produse care sunt strâns legate de zona geografică de fabricație, respectând o rețetă fixată printr-un caiet de sarcini specific.
Pe lângă cele 16 produse DOP și IGP, România mai dispune de două specialități tradiționale garantate (STG). Acestea sunt salata tradițională cu icre de crap și sardeluța marinată, scheme care oferă protecție rețetei specifice, dar nu impun o legătură directă cu o anumită zonă geografică. În total, numărul de denumiri recunoscute prin schemele europene de calitate ajunge la 18, incluzând atât produsele cu legătură teritorială, cât și cele bazate pe tradiția rețetei.
Sistemul de denumiri protejate din Uniunea Europeană funcționează ca un mecanism de asigurare a calității și a autenticității pentru consumatori. Prin aceste certificări, produsele își pot valorifica mai bine specificul regional și tradiția locală pe piețele internaționale. Implementarea acestor standarde de calitate este esențială pentru creșterea valorii adăugate în sectorul agroalimentar și pentru consolidarea poziției produselor românești în comerțul european.
Evoluția acestor indicatori de calitate este strâns legată de capacitatea sectorului alimentar de a se integra în lanțurile de valoare europene. În contextul economic actual, unde prețul spot al energiei electrice pe piața de la București a crescut constant, depășind pragul de 300 de euro/MWh, costurile de producție pot influența direct competitivitatea acestor produse specializate.