Economia României se poate confrunta cu o contracție de 1% din PIB în anul 2026, conform unei analize realizate de Capital Economics. Economiștii Liam Peach, William Jackson și Nicolas Crittenden avertizează că perspectivele unei redresări sustenabile rămân slabe, din cauza unui deficit bugetar încă ridicat și a unui blocaj politic persistent. Această prognoză este mai pesimistă decât consensul general privind evoluția României, în contextul în care înăsprirea fiscală va menține activitatea economică aproape de stagnare.
Evoluția PIB-ului ar putea urma o traiectorie de creștere de 0,7% în 2025, pentru a ajunge la scăderea de 1% în 2026. Ulterior, analiștii estimează o revenire graduală a indicatorilor economici, cu o creștere de 1,5% în 2027 și de 2,3% în 2028. Deși economia a ieșit la limită din recesiune în trimestrul al doilea, indicatorii de activitate pentru trimestrul al treilea sunt descriși ca fiind foarte slabi, în timp ce impulsul oferit de fondurile europene s-a estompat.
Piața muncii și nivelul de viață vor fi afectate de presiuni negative care ar putea persista. Rata șomajului este anticipată să crească de la 6,1% în 2025 la 6,7% în 2026, atingând 7,1% în 2027 și menținându-se la acest nivel în 2028. În plus, salariile reale au înregistrat deja o scădere de 6,8% față de anul anterior în trimestrul al doilea, iar majorările de TVA de anul trecut au contribuit la menținerea inflației la un nivel ridicat.
Inflația este estimată la 8,3% în 2026, înainte de o încetinire la 5% în 2027 și 4% în 2028. În ceea ce privește politica monetară, rata dobânzii de la BNR ar putea rămâne la 6,5% la sfârșitul anului 2026, urmând ca prima modificare să fie o reducere cu 25 de puncte de bază în trimestrul al treilea din 2027. Datoria publică va crește constant, de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,3% în 2028.
Instabilitatea politică reprezintă un risc major pentru încrederea investitorilor și pentru consolidarea fiscală. Analistii menționează că președintele Dan întâmpină dificultăți în numirea unui premier capabil să conducă un guvern stabil. În absența fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) care să stimuleze reformele, ritmul de reducere a deficitului bugetar va încetini. Pozițiile externe ale României sunt considerate vulnerabile, fiind expuse riscurilor legate de prețurile energiei.
Situația economică a României se încadrează într-un context regional complex, în care economiile emergente din Europa au încercat să traverseze șocul energetic. În timp ce țări precum Polonia sunt văzute cu optimism, România și Turcia sunt monitorizate cu prudență. Vulnerabilitatea pozițiilor externe poate accentua riscurile în cazul unor scenarii nefavorabile privind costurile energiei, afectând stabilitatea macroeconomică a regiunii.