Antreprenorii din România manifestă un nivel ridicat de prudență economică, cu o scădere marcată a intențiilor de investiții în dezvoltare. Conform celei de-a treia ediții a Barometrului Antreprenorilor, realizată de INSCOP Research, doar 35,7% dintre companii plănuiesc să investească în extindere în următoarele 12 luni, o cifră aflată în scădere față de pragul de 54% înregistrat în anul 2024. Sentimentul general este unul de pesimism, 65,9% dintre respondenți estimând că economia țării va merge mai rău în perioada următoare.
Premierul Luca Niculescu a subliniat că reducerea acestui nivel de investiții este o prioritate pentru Guvernul pe care îl conduce. Acesta a declarat că misiunea sa este de a reda antreprenorilor încrederea și apetitul pentru creștere, considerând relansarea economică și intensificarea investițiilor ca elemente centrale pe agenda de guvernare. Luca Niculescu a menționat totodată că România a atras recent 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale de capital, fiind prima emisiune de euroobligațiuni de la instalarea noului guvern.
Din perspectiva forței de muncă, firmele tind să prioritizeze menținerea personalului actual în detrimentul angajărilor noi. Datele arată că doar 10,6% dintre antreprenori intenționează să recruteze, o scădere față de perioada din august 2024, când aproape un antreprenor din patru spunea că firma sa urma să angajeze. În schimb, proporția celor care anticipează concedieri a crescut de la 11,1% la 19,7%, ceea ce înseamnă că pentru fiecare firmă care vrea să recruteze, există aproape două care se gândesc la reduceri de personal.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că deficitul bugetar ridicat, care a depășit 9% din PIB în 2024, a „ținut captiv capitalul” din piață. Această situație limitează resursele disponibile pentru economia privată sau crește costul acestora. Nazare a menționat că obiectivul este direcționarea deficitului spre 5%, pentru a îmbunătăți ratingul țării și a evita pierderea calificativului de investiții. El a propus, de asemenea, o selecție mai riguroasă a investițiilor publice, bazată pe efectul de generare a activității economice în regiune.
Obstacolele principale identificate de companii includ creșterea taxelor și a impozitelor (53,4%), instabilitatea politică (40,3%) și inflația (30,9%). De asemenea, există o teamă majoră legată de cursul valutar, cu 83,3% dintre respondenți anticipând o depreciere a leului față de euro. În ceea ce privește situația financiară proprie, 53,4% dintre antreprenori au raportat o deteriorare a afacerilor lor în ultimul an, iar ponderea celor care descriu situația ca fiind „mult mai proastă” a crescut de la 8,5% la 16%.
Evoluția indicatorilor de încredere în mediul de afaceri este influențată de contextul macroeconomic și de stabilitatea politică. Sondajul, realizat între 19 și 26 octombrie pe un eșantion de 1.100 de antreprenori, reflectă o perioadă de prudență după finalizarea unei perioade de criză politică. Această tendință de conservare a resurselor este observată frecvent în perioadele de incertitudine fiscală sau când costul creditelor este perceput ca fiind în creștere.