Ratingul suveran al României este sub amenințarea unei scăderi către categoria de investiții speculative, dacă instabilitatea politică actuală persistă. Fitch a menținut la sfârșitul lunii iulie calificativul de „BBB minus”, cu perspectivă negativă, acesta fiind ultimul nivel din categoria de „investment grade”. Evaluarea următoare a bonității țării este programată de către agenție pentru luna ianuarie 2027.
Malgorzata Krzywicka, reprezentantă a Fitch, subliniază că capacitatea Guvernului de la București de a reduce deficitul bugetar și de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor sunt elemente esențiale. Cu cât criza politică durează mai mult fără un guvern funcțional, cu atât apar mai multe semne de întrebare privind predictibilitatea fiscală. Malgorzata Krzywicka a observat că pragul de menținere a ratingului actual se reduce în fiecare săptămână de criză.
Situația actuală de la București este marcată de un Executiv interimar care funcționează de peste patru luni, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai. Recent, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Dacă noua încercare de a aproba un guvern va eșua, riscurile pentru buget și ratingul de țară vor crește semnificativ.
În ceea ce privește indicatorii de consolidare, România are nevoie de o corecție a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a stabiliza datoria publică. Fitch estimează deficitul bugetar pentru anul 2026 la 5,9% din PIB, o cifră aflată sub ținta de 6,2% stabilită de guvern. Malgorzata Krzywicka a menționat că o creștere economică mai robustă nu va rezolva singură problema deficitelor mari.
Analistul de la Fitch a explicat faptul că marja de manevră este limitată pe partea de cheltuieli, având în vedere măsurile de austeritate implementate deja. Din acest motiv, îmbunătățirea colectării impozitelor este considerată o metodă cheie pentru reducerea deficitului în anii următori. Malgorzata Krzywicka a respins ideea că stimularea creșterii economice ar putea înlocui necesitatea consolidării fiscale, numind câștigurile economice drept marginale.
Contextul economic al României este marcat de o volatilitate care poate influența atracția pentru investitorii instituționali și de retail. În timp ce unii actori economici vizează dezvoltarea capitalizării bursiere și a platformelor de investiții pe termen lung, stabilitatea fiscală rămâne un punct critic. Capacitatea de a gestiona deficitul și de a asigura un cadru legislativ predictibil sunt esențiale pentru menținerea încrederea piețelor financiare internaționale.