România se confruntă cu un risc major de retrogradare a ratingului suveran către categoria „junk”, nerecomandată investițiilor, pe măsură ce criza politică se prelungește. Malgorzata Krzywicka, analistă la Fitch Ratings, avertizează că actuala situație pune o presiune directă pe credibilitatea fiscală a țării. În acest context, capacitatea viitorului guvern de a prezenta un buget credibil și de a reduce deficitul este esențială pentru evaluarea bonității pe termen scurt.
Fitch a menținut ratingul suveran al României la nivelul de „BBB minus”, cu perspectivă negativă, acesta fiind ultimul nivel din categoria de investiții. Agenția urmează să publice o nouă evaluare a ratingului în ianuarie 2027. Malgorzata Krzywicka a subliniat că prelungirea fără un guvern funcțional crește incertitudinea privind capacitatea de a realiza ajustările necesare. În acest moment, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier.
Situația actuală este marcată de un Executiv interimar care durează de peste patru luni, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai. O nouă tentativă eșuată de formare a unui guvern ar putea duce la alegeri anticipate, ceea ce ar crește riscurile pentru buget. Analistă a observat că ceea ce trebuia să fie o remaniere scurtă s-a prelungit dincolo de vară, fiind deja jumătatea lunii septembrie.
Pentru a stabiliza creșterea datoriei publice pe termen mediu, Fitch estimează că România are nevoie de o corecție suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB. În prezent, deficitul bugetar este estimat la 5,9% din PIB pentru ulteriorul an 2026, sub ținta de 6,2% stabilită de guvern. Îmbunătățirea colectării impozitelor este considerată o metodă principală, deoarece marja de manevră pe partea de cheltuieli este limitată.
Malgorzata Krzywicka a respins ipoteza că o creștere economică mai robustă ar putea înlocui necesitatea consolidării fiscale. Ea a explicat faptul că câștigurile economice sunt marginale și nu pot compensa amploarea ajustărilor necesare. În acest context, o creștere economică mai puternică, în sine, nu va putea rezolva problema deficitelor mari care afectează stabilitatea financiară a țării în perioada de incertitudine politică.
Ratingul de „BBB minus” reprezintă pragul critic de la care România ar putea fi considerată o economie cu risc ridicat pentru investitorii instituționali. Menținerea acestui nivel de investiții este vitală pentru accesul la capital la costuri sustenabile. În contextul actual, stabilitatea politică este direct legată de capacitatea statului de a respecta țintele de deficit și de a asigura predictibilitatea fiscală necesară piețelor de capital.