Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a lansat un avertisment privind riscurile care afectează economia mondială. Conform declarațiilor sale, lumea se confruntă cu două forțe opuse: un șoc negativ al ofertei de energie, cauzat de conflictele din Orientul Mijlociu, și un șoc pozitiv al cererii, generat de inteligența artificială. Această dinamică poate alimenta inflația și poate crea un impact extrem de inegal la nivel global, deoarece boom-ul investițiilor în AI ocoleste multe țări.
Presiunile inflaționiste rămân persistente după cinci ani și jumătate de fluctuații peste țintele băncilor centrale. Kristalina Georgieva a evidențiat că dezvoltarea inteligenței artificiale, împreună cu șocurile prețurilor la energie și alimente, contribuie la această situație. La acestea se adaugă tarifele comerciale, cheltuielile sporite pentru apărare și costurile ridicate pentru serviciul datoriei. Aceste elemente mențin presiunea asupra stabilității economice la nivel de sistem.
Investițiile în inteligența artificială reprezintă un risc major, deoarece acestea ar putea depăși, ca procent din PIB, investițiile în infrastructura critică. Kristalina Georgieva a subliniat că investițiile în AI ar putea trece de bugetele alocate căilor ferate, rețelelor electrice sau telecomunicațiilor. Concentrarea economică și financiară pune presiune pe companiile de AI să demonstreze creșteri de productivitate pentru a justifica evaluările ridicate, altfel piața ar putea suferi un șoc de amploare.
Avansul tehnologic accelerează și dezvoltarea roboților industriali, care utilizează inteligența artificială pentru a analiza date și a lua decizii autonome. Această evoluție transformă automatizarea industrială și crește cererea pentru unități capabile să lucreze în medii complexe. În prezent, parcul mondial de roboți industriali aflați în funcțiune a crescut cu 9% în 2025, atingând un record de aproximativ cinci milioane de unități, cu China ca lider major în instalări.
Coreea de Sud și Singapore dețin cele mai mari densități de roboți industriali, cu 1.220 și 818 unități la 10.000 de angajați, respectiv. Această automatizare ridicată este impulsionată de factorii demografici, precum ratele scăzute de fertilitate, care reduc forța de muncă disponibilă. În timp ce China controlează aproximativ 43% din parcul mondial de roboți, SUA au devenit a doua cea mai mare piață de robotică, depășind Japonia după creșterea numărului de instalații în 2025.
Sectorul de robotică industrială este strâns legat de evoluția tehnologică și de necesitatea de a compensa deficitul de forță de muncă în economiile dezvoltate. Federația Internațională de Robotică estimează că numărul total de instalații va continua să crească în 2026, ajungând la aproximativ 655.000 de unități noi. Această expansiune este susținută de progresele în domeniul senzorilor și de capacitățile de viziune computerizată oferite de inteligența artificială.