România are nevoie de un acord între forțele politice pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul de 3% din PIB până în anul 2030. Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a subliniat că atingerea acestui obiectiv depinde de continuitatea măsurilor fiscale, indiferent de schimbările politice ce pot apărea. Propunerea a fost făcută joi, în cadrul conferinței „România sub lupă - Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, evidențiind necesitatea unui pact de stabilitate.
Unul dintre pilonii acestui acord trebuie să vizeze corelarea creșterilor de salarii și pensii cu evoluția PIB-ului nominal. Valentin Lazea susține că majorarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public nu ar trebui să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, în timp ce pensiile trebuie să evolueze într-un ritm care să nu le depășească pe cele ale salariilor. Respectarea acestor raportate este esențială pentru limitarea cheltuielilor bugetare și evitarea unor noi dezechilibre.
O a doua direcție majoră vizează îmbunătățirea colectării veniturilor din TVA și din impozitul pe profit. Conform estimărilor prezentate de Valentin Lazea, România pierde anual venituri echivalente cu aproximativ 3% din PIB din TVA neîncasat și cu încă 1% din PIB din impozitul pe profit. Reducerea la jumătate a acestor pierderi ar putea contribui la diminuarea deficitului bugetar cu aproximativ două puncte procentuale, prin combaterea evaziunii fiscale.
Pentru a eficientiza încasările, economistul-șef al BNR a indicat necesitatea unei reforme a ANAF, inclusiv prin stimularea și remunerarea angajaților. De asemenea, este necesară eliminarea prevederilor legislative care permit evitarea obligațiilor fiscale prin mecanisme de optimizare. Valentin Lazea a precizat însă că aceste opinii sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Naționale a României, subliniind totodată că veniturile din colectare nu pot fi incluse anticipat cu aceeași certitudine ca alte surse.
Dimensiunea actuală a deficitului, situată la aproximativ 6% din PIB, impune finanțarea unei părți importante din cheltuielile publice prin împrumuturi. În prezent, circa un leu din șapte cheltuiți de stat provine din bani împrumutați, însă ținta de 3% ar reduce această proporție la un leu din 14. Această schimbare ar transmite investitorilor un semnal de predictibilitate, având în vedere că până în 2030 se vor împlini 11 ani de la intrarea țării în procedura de deficit excesiv.
Gestionarea deficitului bugetar este un subiect critic pentru stabilitatea macroeconomică a României, în contextul în care indicatorii au arătat creșteri semnificative în perioade anterioare. Monitorizarea strictă a raportului dintre veniturile fiscale și cheltuielile publice rămâne un element central pentru evitarea dependenței excesive de împrumuturile externe și pentru menținerea credibilității economiei în fața partenerilor internaționali.