Datele bugetare aferente primelor șapte luni indică o ameliorare a deficitului raportat față de perioada anului 2025. Deficitul a scăzut de la 76,4 miliarde de lei, reprezentând 3,99% din PIB în 2025, la 48,1 miliarde de lei, echivalent cu 2,34% din PIB în anul 2026. În ciuda acestei scăderi a deficitului total, categoria cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică a cunoscut o creștere semnificativă, trecând de la 31,7 miliarde de lei în 2025, la 40,1 miliarde de lei în perioada similară din acest an.
Evoluția datoriei publice arată o creștere constantă a raportului față de PIB în ultimii ani. În 2021, datoria publică era sub pragul de 49% din PIB, însă în 2023 aceasta a ajuns la 49,3%, urmată de o creștere la 54,8% în 2024 și 59,3% în 2025. Această acumulare constantă a datoriei publice duce la o povară tot mai grea a plăților pentru dobânzi, chiar dacă se încearcă reducerea deficitului prin măsuri de austeritate bugetară.
Contextul economic actual este marcat de o creștere a costurilor de finanțare din cauza incertitudinilor politice și a deficitului structural. România plătește în prezent unele dintre cele mai mari rate ale dobânzilor din Uniunea Europeană, depășind chiar nivelurile unor țări cu rating de tip „junk”. În plus, deprecierea leului din ultimele luni contribuie la creșterea povării datoriei în valută, care reprezintă peste jumătate din totalul acesteia.
O evoluție importantă este cea a deficitului primar, definit prin diferența dintre deficitul bugetar total și plățile de dobânzi. În primele șapte luni ale anului 2025, deficitul primar era de 2,66% din PIB, însă în acest an acesta a scăzut la 0,34% din PIB. Această progresie este rezultatul unei gestionări mai stricte a cheltuielilor publice și a unei colectări marginal îmbunătățite a veniturilor, deși datoria va continua să crească ca pondere în PIB.
Soluția de corectare a deficitului pe o perioadă de șapte ani a fost acceptată de Comisia Europeană pentru a evita efectele dure ale austerității. Obiectivul principal rămâne trecerea de la deficit la excedent primar, proces necesar pentru a reduce povara datoriei. Fără această tranziție către un excedent primar, costurile cu dobânzile vor continua să crească, indiferent de deciziile politice viitoare privind cheltuielile de bunăstare.
În contextul economic actual, România se confruntă cu provocări legate de stabilitatea bugetară și de nivelul de încredere în autorități. În timp ce unele țări din regiune reușeau să mențină deficite mai mici, România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB într-un an fără crize majore. Această situație este accentuată de faptul că o parte din creșterea PIB-ului real, de doar 0,9%, a fost mult mai lentă decât în alte economii europene.