Nivelul datoriei la nivel global a depășit pragul de 365.000 de miliarde de dolari, în urma unei creșteri de aproximativ 10.000 de miliarde de dolari înregistrate doar în prima jumătate a anului. Datele furnizate de Institute of International Finance (IIF) indică faptul că această evoluție are loc într-un context în care costurile de finanțare rămân ridicate, în timp ce guvernele marilor economii mențin deficite bugetare importante. Această creștere accelerată pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a multor entități.
Problema centrală nu este reprezentată doar de volumul total al datoriei, ci și de costul serviciului acesteia. Pe măsură ce datoriile vechi ajung la scadență, ele sunt refinanțate la randamente mult mai mari, ceea ce face ca dobânzile să ocupe o parte tot mai semnificativă din bugetele publice. IIF subliniază că economiile dezvoltate au plătit anul trecut peste 3.300 de miliarde de dolari doar pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale tranzacționate internațional, sumă care depășește investițiile globale în domenii precum inteligența artificială, apărarea sau energia curată.
Statele dezvoltate precum Statele Unite, Japonia, Franța și Marii Britanii intră într-o zonă de risc sporit. Deși aceste economii au acces larg la piețele financiare, ele se confruntă simultan cu deficite bugetare persistente și cu creșterea cheltuielilor pentru dobânzi. Această situație marchează o schimbare de perspectivă, deoarece presiunea acumulării rapide a datoriei și costurile de finanțare au fost asociate istoric economiilor emergente, însă acum sunt vizibile și în statele dezvoltate.
Proiecțiile pentru anul 2026 indică o presiune financiară continuă asupra piețelor de capital. OECD estimează că guvernele și companiile vor împrumuta aproximativ 29.000 de miliarde de dolari de pe piețele de obligațiuni, un nivel cu 17% mai mare decât cel din 2024. În cazul guvernelor din zona OECD, aproximativ 78% din aceste împrumuturi vor fi destinate exclusiv refinanțării datoriilor existente, nu finanțării unor proiecte noi. Această dinamică transformă refinanțarea într-o activitate critică pentru stabilitatea fiscală.
Evoluția datoriilor guvernamentale reflectă o tendință alarmantă în cadrul organizațiilor internaționale. Conform datelor OECD, datoria obligațiunilor guvernamentale din țările membre a atins un nivel record de 61.000 de miliarde de dolari în 2025, comparativ cu 55.000 de miliarde în 2024. Raportul datorie/PIB este estimat să crească până la 85% în anul 2026, ceea ce indică faptul că presiunile asupra finanțelor publice sunt amplificate de necesarul ridicat de refinanțare și de costurile mai mari ale împrumuturilor.
În acest context, Fondul Monetar Internațional a solicitat guvernelor să prioritizeze consolidarea fiscală și reducerea nivelului datoriei. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a subliniat importanța menținerii stabilității prețurilor în paralel cu aceste măsuri. Gestionarea datoriei ridicate depinde de menținerea credibilității fiscale, de accesul la finanțare și de capacitatea unei economii de a susține serviciul datoriei prin creștere economică solidă.