Nivelul datoriei publice la nivel mondial se apropie de pragul critic de 100% din produsul intern brut global, atingând valori record de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Fondul Monetar Internațional a emis acest avertisment oficial, subliniind că majorarea costurilor de finanțare exercită o presiune tot mai mare asupra bugetelor naționale. Instituția solicită guvernelor din întreaga lume să adopte măsuri imediate pentru reducerea dezechilibrelor fiscale actuale.
Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI, a identificat datoria publică ridicată ca fiind una dintre cele trei forțe majore care influențează economia mondială. Celelalte două factori determinanți sunt dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și prețurile energiei care rămân persistent ridicate. Mesajul a fost transmis în contextul reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, evenimente la care participă miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cele 191 de state membre.
Economiile dezvoltate se confruntă cu cele mai mari ponderi ale datoriei brute, în timp ce statele emergente și cele cu venituri mici au resurse bugetare mult mai limitate. Situația este agravată de creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale, ceea ce majorează costurile de împrumut pentru state. De exemplu, randamentele titlurilor de stat pe zece ani din Statele Unite, Germania și Japonia au ajuns la niveluri nerealizate din 2007, 2009 și 1996, conform datelor prezentate de Kristalina Georgieva.
În zona euro, presiunile se resimt în special în țările cu datorii publice mari, unde diferențele dintre randamentele obligațiunilor și cele ale titlurilor germane s-au mărit în Franța și Italia. De asemenea, se observă dezechilibre în Irlanda și Portugalia, deși într-o măsură mai redusă. FMI avertizează că o eventuală accelerare a creșterii economice prin inteligența artificială nu va rezolva automat problema îndatorării, deoarece ritmul de dezvoltare necesar pentru reducerea ponderii datoriei în PIB pare dificil de atins pe termen scurt.
Instituția recomandă statelor dezvoltate cu datorii mari să prezinte strategii credibile de consolidare fiscală pe termen mediu. Guvernelor ar trebui să înceapă aplicarea măsurilor bugetare încă din primele etape, mai ales că trebuie să acopere simultan cheltuieli importante pentru apărare. În economiile emergente, condițiile de finanțare mai dificile pot duce la costuri mai mari ale împrumuturilor, iar pentru statele cu venituri reduse, dobânzile ridicate pot obliga la reducerea investițiilor esențiale pentru dezvoltare.
Gestionarea datoriilor publice este un proces complex care necesită echilibrarea stabilității macroeconomice cu protecția categoriilor vulnerabile ale populației. Deși utilizarea inteligenței artificiale ar putea contribui cu până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică anuală, beneficiile tehnologice nu sunt suficiente pentru a elimina dezechilibrele fiscale acumulate. Guvernelor trebuie să adopte măsuri concrete de gestionare a datoriilor, evitând dependența exclusivă de perspectiva unei creșteri economice mai rapide pentru a reduce deficitul.