Sistemul judiciar deține creanțe de 12,79 miliarde de lei față de stat, sumă care include 10,25 miliarde lei drepturi salariale și 2,5 milioane lei dobânzi. Această datorie masivă, rezultată din procese în care magistrații au cerut recuperarea unor venituri, ar putea pune o presiune semnificativă pe deficitul bugetar al României. Guvernul se confruntă cu obligații financiare generate de sentințe definitive prin care magistrații și-au majorat veniturile.
Un caz critic este cel al Tribunalului Argeș, unde 47 de magistrați au obținut poprirea conturilor instituției. În luna august, suma pentru care s-a înființat poprirea a fost de 26,9 milioane lei, însă în septembrie aceasta a fost majorată la 30,6 milioane lei. Deoarece Tribunalul Argeș nu a indicat sumele care pot fi efectiv indisponibilizate, procedura de executare silită riscă să afecteze direct instituțiile fiscale.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a avertizat că există riscul ca DGRFP Ploiești să devină debitor în această procedură. Dacă executarea silită avansează, creditorii ar putea ajunge la conturile direcției regionale a ANAF care gestionează trezoreria. Această situație de blocaj apare deoarece procedura de validare a popririlor, prevăzută de Codul de procedură civilă, ar putea duce la poprirea conturilor de disponibilități ale instituției fiscale.
Conflictul dintre Guvern și sistemul judiciar a ajuns și în instanțele constituționale. Guvernul Bolojan a contestat la CCR existența unui conflict juridic de natură constituțională, însă Curtea Constituțională a respins sesizarea premierului pe 7 octombrie. Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat sentința Curții de Apel București, care impune plata drepturilor în 10 zile, sub amenințarea unor penalități de 1% pe zi.
Litigiile privind salariile magistraților se bazează pe hotărâri prin care aceștia au obținut recalculări de venituri, invocând adesea principiul nediscriminării. Deși Curtea Constituțională a emis decizii încă din 2008, stabilind că instanțele nu pot înlocui normele de salarizare prin reguli judiciare, procesele au continuat. Rezultatul acestor decizii definitive este generarea unor obligații de plată masive pentru bugetul de stat.
Disputa privind drepturile salariale ale magistraților este încadrată într-un context juridic complex, unde interpretarea legii de către instanțe a creat obligații financiare neprevăzute pentru bugetul de stat. Această evoluție a litigiilor de salarizare a început să genereze presiuni constante asupra resurselor publice, forțând guvernele să reeșaloneze plățile din cauza constrângerilor bugetare existente în perioada recentă.