Ministerul Finanțelor a publicat marți raportul privind execuția bugetară pentru trimestrul al treilea din anul 2026. Datele oficiale indică faptul că deficitul bugetar cumulativ, înregistrat după primele nouă luni de la începutul anului, a scăzut la nivelul de 3,81% din PIB. Această cifră reprezintă o evoluție mai bună față de perioada echivalentă din anul 2025, când deficitul era de 5,31% din PIB, conform documentului solicitat de PSD.
Analiza execuției bugetului general consolidat pentru perioada iulie-septembrie 2026 relevă o creștere substanțială a investițiilor publice. Acestea au totalizat 47,81 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 2,33% din PIB, în comparație cu cele 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) raportate în trimestrul al treilea din 2025. Această diferență reflectă o creștere a investițiilor de aproximativ 15,6 miliarde de lei față de perioada de referință din anul precedent.
În ceea ce privește veniturile, raportul Ministerului Finanțelor evidențiază o majorare de 15,2% a veniturilor bugetului general consolidat în perioada analizată. Totodată, cheltuielile au fost afectate de costurile cu serviciul datoriei, deoarece cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 6,55 miliarde de lei. Ministerul atribuie această creștere a costurilor de finanțare existenței unor dezechilibre macroeconomice care au fost acumulate în anii anteriori.
În urma primei rectificări bugetare, autoritățile au decis să mențină ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026. Totuși, Ministerul Finanțelor subliniază că atingerea acestui obiectiv fiscal depinde în mod direct de capacitatea de încasare a fondurilor europene provenite din cadrul PNRR. Monitorizarea fluxurilor de finanțare europene rămâne un factor critic pentru stabilitatea indicatorilor de deficit previziuni.
Execuția bugetară trimestrială este comparată în document cu programul stabilit inițial și cu performanțele înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. Raportul oferă o imagine detaliată asupra modului în care veniturile și cheltuielile au influențat echilibrul financiar în perioada iulie-septembrie. Această monitorizare este esențială pentru evaluarea sănătății finanțelor publice și a capacității de absorbție a resurselor disponibile.
Gestionarea deficitului bugetar și monitorizarea indicatorilor macroeconomici sunt procese continue care influențează stabilitatea economică a țării. În România, atingerea obiectivelor de consolidare fiscală este strâns legată de gestionarea corectă a cheltuielilor publice și de ritmul de implementare a proiectelor finanțate prin fonduri europene, elemente care determină capacitatea de absorbție a capitalului și stabilitatea bugetară pe termen lung.