Indicatorii economici relevă o schimbare fundamentală în modul de alocare a capitalului în România, unde statul devine principalul destinatar al investițiilor. Prin plata unor dobânzi de aproximativ 7%, statul român reușește să atragă capitalul în lei, organizând economia în jurul propriilor nevoi de finanțare. Această dinamică reduce atractivitatea proiectelor private, deoarece un investitor trebuie să depășească randamentul titlurilor de stat pentru a justifica riscul specific al unui proiect economic.
Situația financiară a bugetului general consolidat arată o creștere accelerată a costurilor de împrumut. În primele nouă luni ale anului 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, depășind suma de 50,50 miliarde de lei plătită în tot anul 2025. Această evoluție este alarmantă, deoarece cheltuielile cu dobânzile cresc de patru ori mai repede decât PIB-ul, în timp ce veniturile bugetare nu acoperă cheltuielile fără dobânzi, inclusiv investițiile, care s-au ridicat la circa 550,4 miliarde de lei.
Sectorul bancar reflectă această concentrare de capital către autorități. Creanțele asupra statului reprezintă 27,6% din activele băncilor din România, o valoare de aproape trei ori mai mare decât media europeană de 9,7%. În contrast, creditul neguvernamental este extrem de scăzut, reprezentând doar 22% din PIB, față de o medie de 66% în Uniunea Europeană. Această structură indică faptul că băncile preferă titlurile de stat în locul finanțării companiilor private.
Investițiile publice sunt într-o dependență majoră de fondurile europene, ceea ce poate crea un mecanism de selecție administrativ, separat de piața capitalului. Din totalul de 107,77 miliarde lei cheltuiți pentru investiții în primele nouă luni, 65,6% au reprezentat plăți pentru proiecte finanțate prin fonduri europene și PNRR. Această dependență riscă să facă investițiile cronice, deoarece eligibilitatea pentru granturi poate deveni mai importantă decât rentabilitatea financiară a proiectelor de dezvoltare.
Participanții la Pilonul II se află într-o poziție de vulnerabilitate, fiind simultan creditori ai statului și contribuabili. Fondurile de pensii dețin titluri de stat în lei de aproximativ 129,7 miliarde lei, ceea ce înseamnă că ele finanțează dobânzile pe care statul le plătește. Deoarece economisitorii nu își pot retrage banii înainte de pensionare, stabilitatea economiilor lor depinde direct de capacitatea statului de a menține plățile de dobândă la nivelul actual.
În contextul înrăștirii condițiilor de finanțare de pe piețele externe prin eurobonduri, statul român a optat pentru împrumuturi bilaterale directe de la băncile externe și interne. Această strategie de finanțare vine într-un moment în care datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB la sfârșitul anului 2025, de la 48,3% în 2022, reprezentând aproximativ 1.124 de miliarde de lei.