Economiile din Orientul Mijlociu sunt prognozate să conducă creșterea economică la nivel global în anul 2027. Această evoluție este susținută de o redresare anticipată după războiul din Iran, care ar trebui să permită revenirea producției și a exporturilor de energie. Succesul acestui scenariu depinde însă de reluarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz la nivelurile de dinaintea conflictului, conform datelor prezentate de visualcapitalist.com.
Irak, Qatar și Kuweit se află în fruntea clasamentului global pentru anul 2027, fiecare dintre aceste țări urmând să înregistreze o creștere de peste 17%. Această prognoză optimistă vine după contracții severe estimate pentru anul 2026, când Irak va avea o scădere de -16%, Qatar de -15,6%, iar Kuweit de -16,7%. FMI estimează că transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz se va relua treptat începând cu martie 2027, revenind la condițiile anterioare până în octombrie.
În afara regiunii, Guyana ocupă locul patru în clasament cu o rată de +16,8%, beneficiind de extinderea producției de petrol offshore. Alte economii cu creștere rapidă sunt Vietnam, cu +7,5%, și India, cu +7%, impulsionate de consumul intern și exporturile din sectorul prelucrător. În opoziție, Bolivia, Guineea Ecuatorială și Haiti sunt singurele economii pentru care se preconizează o contracție negativă în cursul anului 2027.
Economiile avansate se regăsesc în partea de jos a clasamentului, cu Italia, Franța și Japonia înregistrând creșteri de sub 1%. Germania și Regatul Unit au prognoze de expansiune de 1,1%, respectiv 1,2%, în timp ce zona euro ar putea crește cu doar 1,2% în 2027. Presiunea concurenței din partea exportatorilor chinezi și costurile ridicate ale energiei sunt menționate ca factori care vor frâna activitatea industrială și consumul în Europa.
FMI avertizează că statele europene trebuie să accelereze creșterea sau să reducă împrumuturile pentru a menține datoria pe o traiectorie sustenabilă. Aproximativ trei sferturi din țările europene vor avea nevoie de reforme structurale și de măsuri de reducere a deficitului cu o medie de 3,5% din PIB. FMI subliniază că aproximativ un sfert din statele europene vor avea nevoie de o consolidare fiscală de peste 5% din PIB pentru a gestiona datoria publică.
Contextul fiscal european este marcat de creșterea raportului dintre datorie și PIB, care este estimat să ajungă la 85,3% în 2027 pentru întreaga Uniune Europeană. În zona euro, această cifră ar putea atinge 91,2% în același an. Presiunile asupra bugetelor publice sunt accentuate de cheltuielile pentru apărare, tranziția energetică și îmbătrânirea populației, factori care pot duce la creșteri substanțiale ale datoriei în lipsa unor modificări ale politicilor economice.