Viitorul guvern va prelua controlul unei economii în care procesul de corecție a deficitului a început deja să producă rezultate, însă dependența de împrumuturi rămâne critică. Christian Năsulea, director executiv al Institutului European pentru Studii Economice, a subliniat că noul executiv va trebui să continue reducerea deficitului și să implementeze reforme necesare, indiferent de formula politică în care va fi investit, pentru a evita costuri ridicate.
Dezechilibrul bugetar este marcat de o discrepanță majoră între resursele colectate și sumele cheltuite de stat. Christian Năsulea a explicat că, dacă veniturile publice reprezintă aproximativ 30% din PIB, iar deficitul este de 10% din PIB, cheltuielile sunt cu aproximativ o treime mai mari decât încasările. Această situație înseamnă că statul încasează 3 lei și cheltuie 4, o realitate care persistă de ani de zile.
Reducerea deficitului este o cerință esențială pentru a menține încrederea creditorilor care oferă bani pentru a acoperi golul dintre venituri și cheltuieli. Dacă investitorii nu vor mai accepta să finanțeze statul român, se poate ajunge la un scenariu în care resursele pentru pensii, salarii și sănătate vor fi blocate. Christian Năsulea a avertizat că lipsa de respect față de cerințele creditorilor va duce la o situație critică.
Printre reformele care trebuie implementate se numără reorganizarea administrației locale, restructurarea companiilor de stat și noua lege a salarizării în sectorul public. Christian Năsulea a menționat că până acum aceste procese au fost împiedicate de configurația parlamentară și de refuzul partidelor de a suporta costul politic al ajustării. Schimbarea direcției de către PSD ar putea însemna o inversare a micilor câștiguri obținute până acum.
Gestionarea bugetelor ministeriale rămâne o provocare, deoarece rectificările se bazează adesea pe bani necheltuiți din investiții. Ministerele care propun cifre nerealiste se obișnuiesc cu aceste rectificări, deoarece guvernele anunță investiții fără a avea capacitatea administrativă de a le pune în operă. Această strategie permite, uneori, acoperirea unor cheltuieli urgente fără a afecta direct ținta de deficit bugetar stabilită inițial.
Măsurile de consolidare fiscală au avut deja efecte asupra consumului și investițiilor străine directe, însă acestea sunt considerate necesare pentru a evita o criză de finanțare bruscă. Christian Năsulea a comparat situația actuală cu un disconfort, avertizând că lipsa măsurilor de redresare poate duce la o durere acută sub formă de blocaje sociale. Obiectivul rămâne protejarea finanțării pentru domenii precum sănătatea și educația.
context_missing: true