O analiză realizată de ING Research evidențiază un potențial imens de creștere a averii gospodăriilor din zona euro prin schimbarea modului de gestionare a economiilor. Dacă doar un sfert din banii plasați în depozite bancare, începând cu anul 2002, ar fi fost direcționați către fonduri de investiții, averea totală ar fi putut fi cu 1,17 trilioane de euro mai mare până în 2025. Această sumă reprezintă echivalentul a 7,4% din PIB-ul zonei euro.
Potrivit datelor, impactul ar fi fost și mai semnificativ în cazul investițiilor în acțiuni listate. Dacă europenii ar fi ales această opțiune, averea lor ar fi putut crește cu 2,79 trilioane de euro, o valoare care echivalează cu 17,7% din PIB-ul zonei euro. Această analiză subliniază modul în care o parte mai mare din economiile populației ar putea fi utilizată pentru a finanța companiile și a susține creșterea economică generală.
În prezent, deși europenii economisesc mai mult, majoritatea activelor financiare rămân blocate în depozite bancare. În zona euro, gospodăriile direcționează aproximativ 6% din venitul disponibil către instrumente de economisire, un nivel aproape dublu față de Statele Unite. În modelul american, valoarea investițiilor deținute de populație este de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a depozitelor, ceea ce indică o diferență de abordare a capitalului.
Comportamentul în ceea ce privește economisirea variază semnificativ între diverse țări europene. Germania și Franța înregistrează unele dintre cele mai ridicate rate de economisire, în timp ce în Spania și Italia nivelul este mai scăzut. Studiul indică faptul că există o legătură între preocuparea pentru veniturile la pensie și tendința de a economisi, însă multe persoane încă percep investițiile ca pe un fel de joc de noroc.
Schimbarea de paradigmă este deja vizibilă în structura activelor financiare. Din 2025, europenii alocă o parte mai mare din bani către acțiuni, obligațiuni și fonduri decât către depozite. Ponderea depozitelor în activele lichide a scăzut de la 67% în 2019 la 62% în 2025, în timp ce fondurile de investiții, inclusiv ETF-urile, au ajuns la o pondere de 23%, cel mai înalt nivel de la începutul anilor 2000.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate a dobânzilor, în contextul unor decizii de creștere a costului creditului de către bănci centrale precum BCE. În timp ce unele piețe se confruntă cu scăderi ale prețurilor în anumite sectoare, precum alimentele în anumite regiuni, interesul pentru instrumente de capital rămâne un subiect de interes pentru diversificarea riscurilor de portofoliu.
Marieke Blom, autorul raportului, menționează că succesul sistemului de investiții depinde de stimulentele oferite de guverne și angajatori. Deși mulți investitori încă tind să vândă când piețele scad, generațiile tinere sunt mult mai deschise către investiții comparativ cu cele mai în vârstate.