Deficitul bugetar al României a înregistrat o scădere semnificativă în primele nouă luni ale anului 2026, ajungând la 78,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Această cifră este mult sub nivelul de 102,47 miliarde de lei raportat în aceeași perioadă a anului 2025, când deficitul era echivalentul a 5,31% din PIB. Ministerul Finanțelor a semnalat o reducere a dezechilibrului cu 24,17 miliarde de lei față de anul precedent.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au crescut cu 11,9%, totalizând 522,69 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026. Această evoluție a fost susținută în principal de veniturile fiscale și de fondurile europene, raportând o avansare de 1,23 puncte procentuale în PIB. În acest segment, încasările nete din TVA au ajuns la 118,27 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 24,8% față de 2025, pe fondul modificărilor de cote prin Legea nr. 141/2025.
Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a atins 601 miliarde de lei, o creștere de 5,5% față de perioada similară din 2025. Deși cheltuielile totale au crescut, ponderea lor în PIB a scăzut ușor de la 29,5% la 29,2%. Cheltuielile de personal au înregistrat o diminuare de 4,43 miliarde de lei, ajungând la 122,25 miliarde de lei, ca urmare a reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare salarială implementate în perioada 2025–2026.
Investițiile publice au cunoscut o expansiune majoră, crescând cu peste 25 de miliarde de lei până la un total de 107,77 miliarde de lei. Din această sumă, 65,6% au fost direcționate către proiecte finanțate prin fonduri europene aferente cadrului 2021-2027, granturile PNRR și componenta de împrumut a planului. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au însumat 60,98 miliarde de lei, incluzând subvențiile pentru agricultură și Fondul de Modernizare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea disciplinei în managementul finanțelor publice pentru a evita acumularea de noi presiuni bugetare. Acesta a avertizat că ultimul trimestru este decisiv pentru respectarea țintei anuale de deficit de 6,2% din PIB. Alexandru Nazare a menționat că orice decizie trebuie să respecte principiul conform căruia nu se permit cheltuieli noi fără o acoperire certă în venituri, în contextul unei capacități bugetare limitate.
Gestionarea bugetară a țării are un impact direct asupra stabilității macroeconomice și a planificării viitoare. În contextul pregătirii bugetului pentru anul 2027, autoritățile urmăresc consolidarea progreselor realizate pentru a asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung. Această perioadă de tranziție fiscală este esențială pentru menținerea capacității statului de a onora obligațiile financiare și de a susține dezvoltarea economică prin investiții planificate.