Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat, pe 14 septembrie 2026, procesul de revizuire a regulilor după care instituția concepe programele de împrumut și stabilește condițiile de acces la fonduri. Decizia vine în urma eșecurilor repetate ale programelor analizate, care au vizat resursele generale ale Fondului (GRA) și fondul pentru țările cu venituri mici (PRGT) în perioada 2018-2024. Noua abordare urmărește o schimbare de paradigmă în modul în care sunt impuse măsurile de ajustare economică.
Conform noilor direcții, FMI dorește să concentreze condițiile impuse statelor pe un număr mai mic de reforme structurale, dar cu un impact economic mult mai profund. Consiliul Executiv a susținut recomandări care vizează ajustări bugetare bazate atât pe creșterea veniturilor, cât și pe reducerea cheltuieltelilor. De asemenea, procesul va include o evaluare mai riguroasă a riscurilor și utilizarea unor estimări mai realiste privind finanțarea disponibilă, scopul final fiind o aplicare mai bună a programelor, nu o simplă reducere a exigențelor.
Un punct central al disputei privind noile reguli este momentul în care statul împrumutat trebuie să își reducă deficitul bugetar. FMI încurajează o ajustare bugetară efectuată mai devreme și susținută pe termen lung, considerând că aceasta crește șansele de succes ale programelor. Această strategie trebuie însă însoțită de măsuri de sprijinire a creșterii economice și de cheltuieli sociale suficiente pentru persoanele vulnerabile, pentru a asigura fezabilitatea procesului de consolidare fiscală.
Organizația Oxfam International a reacționat critic la această decizie, avertizând că ajustarea concentrată la începutul programului poate impune reduceri masive de cheltuieli plătite de cetățenii obișnuiți. Nabil Abdo, consilier principal de politici la Oxfam International, a subliniat că societatea civilă a avertizat deja asupra acestui risc, dar că aceste îngrijorări au fost ignorate. Totuși, acesta a salutat recunoașterea necesității de a evalua efectele programelor asupra distribuției veniturilor în cadrul procesului de decizie.
În ceea ce privește situația globală a datoriei, Allison Holland, director adjunct al Departamentului African al FMI, a indicat că aproximativ 14% dintre țările cu venituri reduse se află deja în dificultate, iar alte 33% prezintă un risc ridicat. În total, 47% dintre aceste state se confruntă cu riscuri de sustenabilitate a datoriei. Pentru a gestiona aceste vulnerabilități, FMI și Banca Mondială au aprobat modificări ale cadrului de analiză a sustenabilității datoriei (LIC-DSF), care va analiza mai amplu datoria internă și riscurile climatice.
România nu dispune în prezent de un program de împrumut cu FMI, fiind supusă doar consultărilor anuale de tip Articol IV. Deși recomandările acestor consultări nu sunt condiții obligatorii, pachetul fiscal pentru 2025-2026 a fost considerat esențial pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2027. Dacă România ar solicita finanțare în viitor, noile reguli aprobate în septembrie 2026, care pun accent pe ajustări timpurii, ar putea influența costul datoriei și condițiile de creditare.