Pe 16 septembrie, datele de pe piață au arătat o situație neașteptată în care randamentul obligațiunilor pe 10 ani din Grecia a fost de aproximativ 4,28%, în timp ce în Franța acesta a atins circa 4,52%. Deși Grecia deținea o datorie publică de 143,5% din PIB în primul trimestru din 2026, Franța avea un raport de 117,6% din PIB. Această diferență de costuri de finanțare reflectă traiectoria distinctă a datoriei publice a celor două state.
Grecia beneficia de o traiectorie descendentă a datoriei, raportul acesteia la PIB scăzând cu 9,4 puncte procentuale într-un singur an, în timp ce în Franța datoria a crescut cu 4 puncte procentuale. Comisia Europeană estimează că în 2027 datoria Greciei va coborî la 134,4% din PIB, în timp ce cea a Franței va ajunge la 120,2% din PIB. În 2025, Grecia a înregistrat un excedent guvernamental de 1,7% din PIB, în condițiile în care Franța a raportat un deficit de 5,1% din PIB.
Structura datoriei este un factor critic, Grecia având o maturitate medie a datoriei de aproximativ 18,3 ani la sfârșitul lunii iunie 2026. Portofoliul elen este practic integral cu dobândă fixă, ceea ce reduce presiunea creșterii dobânzilor. În schimb, Franța are nevoie de un program de finanțare mult mai mare, intenționând să emită obligațiuni în valoare de aproximativ 310 miliarde de euro în 2026, în timp ce Grecia are un program de emisiuni de doar 8 miliarde de euro.
România se confruntă cu un profil de risc diferit, având o datorie publică de 60,1% din PIB în primul trimestru din 2026, un nivel mult mai mic decât cel al Greciei sau al Franței. Totuși, randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani a fost de aproximativ 7,30%, semnificativ peste cel al Greciei și al Franței. Problema principală este deficitul bugetar masiv, România înregistrând în 2025 un deficit de 7,9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Perspectiva deficitului pentru România rămâne deficitară, cu o estimare de 6,2% din PIB pentru 2026 și 5,8% pentru 2027, conform Comisiei Europene. În timp ce datoria publică este estimată la 63,3% din PIB în 2027, riscul este accentuat de faptul că aproximativ 53% din datoria guvernamentală era denominată în valută la sfârșitul lui 2025. Această structură influențează direct costul de finanțare pe care statul îl plătește pe piețele internaționale.
Analiza evidențiază că nivelul absolut al datoriei nu este singurul criteriu care determină costul împrumuturilor, factorii precum direcția datoriei și necesarul de finanțare fiind esențiali. În cazul României, randamentul de 7,30% este cu aproximativ 3 puncte procentuale mai mare decât cel al Greciei. Investitorii urmăresc atent indicatorii de deficit și structura emisiunilor pentru a evalua riscul financiar al fiecărei țări în parte.