Sectorul construcțiilor utilizează aproximativ jumătate din toate materialele extrase din natură, incluzând nisipul, pietrișul, piatra, calcarul pentru ciment și metalele. Dacă tendințele actuale de consum nu sunt modificate, până în anul 2050 atât consumul de materii prime, cât și emisiile de carbon se vor dubla, conform declarațiilor făcute de Mario Proell, CEO al PORR România, în cadrul Conferinței „Circular economy as a competitive advantage in the Construction Industry” organizată de Coaliția pentru Economie Circulară (CERC).
Datele furnizate de Comisia Europeană confirmă faptul că mediul construit reprezintă aproximativ 50% din totalul materialelor extrase la nivelul Uniunii Europene. În același timp, sectorul construcțiilor este responsabil pentru generarea a peste 35% din totalul deșeurilor din UE. În acest context, reducerea consumului de materii prime și implementarea proceselor de reciclare devin factori esențiali pentru competitivitatea companiilor din acest domeniu, atât la nivelul României, cât și al întregii Europe.
Pentru a demonstra eficiența proceselor de reciclare, grupul PORR utilizează peste 1,5 milioane de tone de materiale reciclate, având peste 20 de instalații de reciclare în funcțiune doar în Austria. Rata internă de reciclare a grupului a înregistrat o creștere de aproximativ 7% față de anul precedent. În România, PORR Construct a înregistrat în anul 2025 o cifră de afaceri de 1,99 miliarde de lei, angajând peste 1.400 de persoane, fiind unul dintre principalii jucători de pe piața construcțiilor.
Mario Proell subliniază că pentru funcționarea economiei circulare sunt necesare reglementări bazate pe trei principii: predictibilitatea, proporționalitatea și deschiderea tehnologică. Predictibilitatea este considerată prioritară pentru ca mediul de business să poată investi și să demonstreze rezultate. De asemenea, România trebuie să aplice pași adaptați contextului local, evitând replicarea identică a modelelor din Europa Centrală, și să permită o mai mare libertate industriei în faza de proiectare pentru a adopta soluții tehnice diverse.
Transformarea circulară în România necesită implicarea clienților, constructorilor, instituțiilor financiare, furnizorilor și a universităților pentru formarea noii generații. Mario Proell propune ca indicatorii de măsură să fie materialele folosite, materia primă economisită și deșeurile evitate. El avertizează că un proiect cu cel mai mic preț actual poate deveni, pe termen lung, cel mai costisitor pentru generația următoare dacă nu se adoptă standarde de sustenabilitate și inovare.
La nivel național, România produce în medie peste 3 milioane de tone de deșeuri de construcții în fiecare an. Indicatorii de performanță arată că țara este în urma altor state europene în ceea ce privește reutilizarea și reciclarea acestor materiale. În prezent, o parte semnificativă din deșeurile de construcții ajunge în depozitele municipale, însă există și situații în care acestea sunt abandonate ilegal pe terenuri pentru a evita taxele de depozitare.