Nivelul de încredere în economia României a continuat să scadă în raport cu trimestrul precedent, conform datelor recente de piață. Aproximativ 69% dintre investitorii individuali români au declarat că nu au încredere în perspectivele economice ale țării, o ușoară creștere față de pragul de 68% înregistrat la finalul celui de-al doilea trimestru al acestui an. Această tendință reflectă un climat de incertitudine crescut în rândul participanților la piață.
Analiza riscurilor externe pentru portofoliile de investiții indică faptul că starea economiei românești este acum considerată un risc major de către un număr mai mare de persoane. Această percepție a crescut cu 3 puncte procentuale față de perioada anterioară. În detaliu, 24% dintre respondenți au menționat starea economiei, inclusiv riscul de recesiune, în timp ce inflația a fost indicată de 25% ca principalul risc extern, depășind ușor acest indicator.
Instabilitatea politică, generată de demiterea guvernului Bolojan, alături de inflația care a atins niveluri ridicate în Uniunea Europeană, sunt factori care explică deteriorarea încrederii. Pe măsură ce criza politică se accentuează, există riscul unei retrogradări a României de către agențiile de rating, fapt ce ar putea impune o atitudine mai prudentă investitorilor. Totodată, încrederea în veniturile personale și nivelul de trai a scăzut ușor din cauza inflației persistente.
În ciuda acestui peisaj economic dificil, investitorii individuali români au raportat o creștere a încrederii în propriile portofolii de investiții, ajungând la 77%, față de 73% în trimestrul anterior. Această evoluție sugerează că aceștia identifică oportunități de piață indiferent de contextul macroeconomic național. În ceea ce privește alocarea activelor, 51% dețin criptoactive, 49% dețin acțiuni locale, 41% dețin acțiuni străine, iar 40% dețin obligațiuni locale.
Strategiile de investiții pentru următoarele trei luni arată o stabilitate a pozițiilor, cu 50% dintre respondenți intenționând să nu facă nicio schimbare. Doar 8% plănuiesc să își diminueze expunerea, în timp ce 42% intenționează să își majoreze investițiile. Printre activele vizate pentru creștere se numără acțiunile străine (18%), activele lichide (15%) și criptoactivele (14%), în timp ce interesul pentru obligațiunile naționale a scăzut de la 10% la 6%.
Contextul economic actual este marcat de o presiune inflaționistă semnificativă, România având una dintre cele mai ridicate rate de inflație din Uniunea Europeană. Această realitate, combinată cu incertitudinile politice interne, influențează direct atât puterea de cumpărare a cetățenilor, cât și deciziile de alocare a capitalului. Evoluția ratingurilor de credit pentru statul român rămâne un indicator critic pentru stabilitatea pe termen lung a piețelor financiare naționale.