Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a subliniat sâmbătă că reuniunile anuale ale instituției pe care o conduce și ale Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, în Thailanda, au fost marcate de un amestec de optimism și îngrijorare. Evenimentul, care s-a încheiat săptămâna aceasta, a evidențiat o situație economică complexă, unde reziliența globală se confruntă cu riscuri structurale semnificative. Georgieva a oferit detalii despre dinamismul Asiei și potențialul tehnologiei în cadrul ultimei zile a acestui forum internațional.
Optimismul observat în cadrul acestor discuții provine, conform declarațiilor lui Georgieva, din reziliența economiei globale, din promisiunile oferite de inteligența artificială și din dinamismul specific regiunii Asiei. Totuși, această perspectivă pozitivă este temperată de multiple surse de îngrijorare care persistă la nivel global. Printre factorii de risc menționați de șefa FMI se numără inflația, nivelurile ridicate ale datoriilor, conflictele armate și riscurile climatice, care pot destabiliza echilibrul economic actual.
Instituția a avertizat că nivelul ridicat al datoriei publice și randamentele în creștere ale obligațiunilor duc la înăsprirea condițiilor financiare. Această evoluție forțează băncile centrale să se concentreze pe combaterea inflației, proces care va implica probabil noi majorări ale dobânzilor. În acest context, prețurile globale la energie au cunoscut o creștere puternică de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie, fenomen care s-a răspândit la nivel mondial și a alimentat presiunea inflaționistă.
Țările cu venituri mici, care sunt importatoare de petrol, sunt identificate ca fiind cele mai vulnerabile la aceste șocuri economice. Aceste națiuni nu beneficiază de boomul inteligenței artificiale care susține creșterea economică în multe economii avansate. Georgieva a descris inflația ca fiind o taxă pe săraci, subliniind că aceasta afectează cel mai dur populațiile din cele mai sărace țări. Ea a recomandat stabilirea unor priorități bugetare care să protejeze aceste grupuri vulnerabile.
Ponderea rambursării datoriei în veniturile publice ale țărilor cu venituri mici a crescut semnificativ, trecând de la 8% la 14% în ultimii ani. Georgieva a declarat că FMI are responsabilitatea de a ajuta aceste state să își restructureze datoria, să sprijine mobilizarea resurselor interne și să atragă finanțare internațională. Scopul final al acestor măsuri este de a crea condiții favorabile investițiilor private, ceea ce se traduce printr-o îmbunătățire a vieții oamenilor pe scară largă.
În ceea ce privește inteligența artificială, șefa FMI a avertizat împotriva dependenței excesive de acest singur motor de creștere, comparând situația cu faptul de a sta într-un picior. Deși a fost impresionată de spiritul de cooperare dintre companiile de inteligență artificială și guverne privind reglementarea modelelor avansate, ea insistă pe necesitatea unor cadre de control. Reuniunile de la Bangkok au pus astfel în prim-plan echilibrul dintre inovație și stabilitatea macroeconomic-financiară.