Ministerele din România au depus solicitări de finanțare care însumează în total 60 de miliarde de lei pentru prima rectificare bugetară a anului. Această sumă solicitată de instituțiile publice reprezintă aproximativ 3% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat imediat, subliniind că magnitudinea acestor cereri este extrem de mare și depășește capacitatea financiară actuală a statului.
Solicitările transmise de ministere depășesc semnificativ obiectivele stabilite inițial de Guvern, care a anunțat că prima rectificare va avea un caracter limitat. Executivul dorește ca această etapă să acopere doar nevoile urgente de finanțare, fără a aproba automat toate cererile. Ministerul Finanțelor a insistat în discuțiile cu celelalte instituții pentru limitarea cheltuielilor, având în vedere spațiul fiscal restrâns în care se află România.
Alexandru Nazare a precizat că sumă de 60 de miliarde de lei reprezintă doar totalul cererilor și nu valoarea fondurilor care vor fi efectiv distribuite. Ministrul a declarat că „România nu își permite să aloce sume de o asemenea magnitudine” și a adăugat că ordonatorii cred, în adâncul sufletului, că acea sumă este exagerată. Guvernul pregătește două rectificări până la finalul anului, prima fiind programată pentru sfârșitul lunii octombrie.
Prima rectificare bugetară va viza în principal sectorul sănătății și plata dobânzilor la împrumuturile statului. Alexandru Nazare a semnalat că presiunea asupra bugetului este accentuată de creșterea dobânzilor, care au înregistrat o majorare de peste 26% în acest an. A doua rectificare este planificată pentru sfârșitul lunii noiembrie, având scopul de a ajusta bugetul în funcție de evoluția reală a veniturilor și cheltuielilor până la încheierea anului.
Deciziile privind bugetul sunt complicate și de incertitudinea legată de fondurile europene din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cererile de plată trimise către Comisia Europeană se află în proces de evaluare, iar eventualele sume refuzate ar putea genera presiuni suplimentare asupra bugetului de stat. Guvernul va putea evalua necesarul de fonduri pentru ultimele săptămâni ale anului abia după ce va analiza situația financiară la a doua rectificare.
Situația fiscală este monitorizată atent prin indicatorii de deficit bugetar. În primele nouă luni ale anului, deficitul a ajuns la 78,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 3,81% din PIB. Această valoare este comparată cu perioada aceeași din 2025, când deficitul a fost de 102,47 miliarde de lei, reprezentând 5,31% din PIB. România își propune pentru anul 2026 un deficit bugetar de 6,2% din PIB în termeni cash.