Ministerul Finanțelor a oferit explicații privind creșterea deficitului bugetar trimestrial al României, care a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, conform datelor Eurostat. Această valoare reprezintă o creștere semnificativă față de 5,5% din PIB raportat în primul trimestru al aceluiași an. Instituția subliniază că acest indicator reflectă doar performanța unui singur trimestru, fiind ajustat sezonier și raportat la PIB-ul trimestrial, fără a reprezenta deficitul anual sau cel cumulat.
Evoluția negativă a indicatorului trimestrial este cauzată în principal de accelerarea masivă a investițiilor publice necesare pentru finalizarea proiectelor din cadrul PNRR. Plățile de investiții au înregistrat o creștere de aproximativ 76,5%, trecând de la 21,7 miliarde de lei în primul trimestru la 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea din 2026. Această concentrare a cheltuielilor a fost dictată de termenul limită de 31 august 2026 pentru îndeplinirea jaloanelor și a țintelor stabilite.
Pe lângă investiții, Ministerul Finanțelor menționează că fluxurile neregulate de venituri și particularitățile de calendar au influențat rezultatele statistice. Deși deficitul trimestrial a crescut, deficitul ESA cumulat în primul semestru din 2026 a scăzut la 3,4% din PIB, față de 3,6% în aceeași perioadă a anului 2025. Pe seria neajustată sezonier, deficitul cumulat la șase luni a scăzut de la 3,7% în 2024 și 3,6% în 2025 la nivelul de 3,4% în 2026.
Există o diferență între deficitul calculat pe baza numerarului (cash) și cel conform metodologiei europene ESA 2010. Deficitul cash la 30 iunie 2026 a fost de 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, o valoare cu 28,8 miliarde de lei mai mică decât în perioada precedentă. Ministerul recunoaște că îmbunătățirea observată la nivelul cash se reflectă doar treptat în deficitul ESA, deoarece anumite încasări de fonduri europene sunt neutre în metodologia europeană.
În ceea ce privește perspectiva anuală, România a reușit să reducă deficitul bugetar anual de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025. Această evoluție reprezintă o revizuire favorabilă față de nivelul de 7,9% comunicat anterior în aprilie 2026. Alături de Malta, România a înregistrat una dintre cele mai importante îmbunătățiri ale soldului bugetar din Uniunea Europeană în 2025, deși rămâne cu cel mai ridicat deficit anual din blocul european.
România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020, fapt ce impune o monitorizare strictă a indicatorilor fiscali. Pentru anul 2026, instituția vizează un deficit de 6% din PIB conform metodologiei ESA. Deși există ținte de consolidare, cheltuielile cu dobânzile au crescut, totalizând 29,4 miliarde de lei în primul semestru din 2026, cu o creștere de 4,1 miliarde de lei față de perioada echivalentă din anul trecut.