Comisia Europeană pregătește o schimbare structurală în modul în care sectorul agricol va fi finanțat pentru perioada 2028–2034, propunând integrarea acestuia într-un sistem mai larg de investiții. În timp ce cel puțin 300 de miliarde de euro rămân rezervate pentru sprijinul veniturilor fermierilor și gestionarea situațiilor de criză, agricultura va fi introdusă într-o arhitectură extinsă de finanțare. Această nouă abordare pune accent pe competitivitate, cercetare, digitalizare și tranziția verde, oferind noi oportunități pentru actorii economici din sector.
În cadrul acestui nou cadru, agricultura va putea beneficia de fonduri destinate competitivității europene, estimate la 409 miliarde de euro prin European Competitiveness Fund și Horizon Europe. Din această sumă, se propune alocarea a aproximativ 40 de miliarde de euro pentru o fereastră dedicată sănătății, biotehnologiei, agriculturii și bioeconomiei. Această diversificare a surselor de capital permite companiilor care demonstrează creșteri de productivitate sau integrare în lanțuri de valoare să acceseze finanțări care depășesc modelul clasic al plăților directe pe suprafață.
Pentru marile exploatații agricole din România, precum Agricost/Al Dahra, Agro-Chirnogi, LTA Mondial, Longin, Aaylex Agro sau JD Agro Cocora, această evoluție înseamnă o schimbare a strategiei de investiții. Aceste companii pot aborda proiecte de anvergură în domeniul irigațiilor, digitalizării sau al agriculturii de precizie nu doar ca investiții agricole, ci ca proiecte de competitivitate. Utilizarea tehnologiilor precum inteligența artificială, dronele sau senzorii de umiditate devine esențială pentru optimizarea resurselor și reducerea riscurilor climatice.
Tehnologia AI și robotica sunt menționate explicit de Comisia Europeană ca elemente cheie pentru viitor, incluzând gestionarea digitală a apei și utilizarea soiurilor rezistente la secetă. Un exemplu de aplicabilitate este proiectul Robo-Farmer, care utilizează soluții robotice autonome pentru monitorizarea dămăboților și controlul buruienilor, estimând o reducere de 60% a utilizării substanțelor pentru combaterea bolilor. Capacitatea de a scala astfel de soluții de la câteva sute la mii de hectare reprezintă un avantaj competitiv major pentru operatorii mari.
Contextul negocierilor pentru bugetul 2028–2034 este marcat de eforturile statelor membre de a menține nivelul de finanțare pentru Politica Agricolă Comună și politica de coeziune. România face parte din „Grupul Prietenilor Coeziunii”, format alături de 17 state membre, pentru a susține aceste prioritare în fața noilor direcții europene. Obiectivul este evitarea reducerii fondurilor tradiționale în favoarea unor noi priorități, precum apărarea, securitatea energetică sau reziliența.
În România, structura sectorului agricol este extrem de polarizată, cu circa 3,5 milioane de fermieri, dintre care 90% operează pe suprafețe de sub 5 hectare. Conform datelor Eurostat, din cele 8,8 milioane de exploatații agricole din Uniunea Europeană, aproximativ 2,9 milioane sunt românești. Această distribuție înseamnă că, în timp ce majoritatea fermierilor sunt mici, doar 1,0% din exploatații, cele de peste 50 de hectare, gestionează peste jumătate din întreaga suprafață agricolă utilizată a țării.