Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii din România se confruntă cu bariere semnificative care limitează capacitatea de extindere și competitivitate, conform noilor date din barometrul Alianței Binelui Comun (ABC). Deși IMM-urile reprezintă 99,8% din companiile din sectorul nefinanciar și asigură 68,6% din locurile de muncă, structura economică rămâne concentrată în zona microîntreprinderilor. Acestea reprezintă 94,2% din totalul companiilor, însă contribuie cu doar 26,2% la valoarea adăugată a întregului sector.
Finanțarea reprezintă o problemă critică pentru dezvoltarea afacerilor autohtone, având în vedere că creditele acordate companiilor nefinanciare în România sunt de doar 19-20% din PIB. Această cifră este mult sub nivelul înregistrat în Bulgaria, unde reprezintă 40% din PIB, sau în Ungaria, unde ajunge la 44%. În acest context, aproximativ 79% dintre companiile nefinanciare se bazează pe resurse proprii, iar mai puțin de 20% dintre IMM-urile care solicită finanțare reușesc să obțină întreaga sumă cerută.
Productivitatea firmelor românești este semnificativ mai mică decât cea a filialelor străine, evidențiind un decalaj de performanță pe piață. Conform datelor OECD, valoarea adăugată generată per persoană ocupată este de aproximativ 24.000 de euro în companiile autohtone, în timp ce în filialele companiilor străine din România acest indicator este de 45.000 de euro. Această diferență indică faptul că productivitatea în companiile străine este aproape de două ori mai mare decât în structurile de capital local.
Încrederea în mediul de afaceri este în scădere, Indexul Antreprenoriatului Românesc coborând de la 49,5 puncte în 2025 la 43,25 puncte în 2026. Totodată, conform Cartei Albe a IMM-urilor 2026, 65,1% dintre respondenți consideră mediul de afaceri nefavorabil, o creștere față de 57,1% raportat anterior. Un aspect îngrijorător este că 25,5% dintre firmele chestionate au declarat că și-au redus activitatea, sub presiunea incertitudinii economice și a birocrației.
Digitalizarea rămâne incompletă, deși infrastructura de internet este disponibilă, mulți antreprenori adoptând greu tehnologii avansate precum inteligența artificială. Datele Băncii Europene de Investiții arată că doar 30% dintre firmele românești utilizează sistematic inteligența artificială generativă, un nivel inferior mediei europene de 37%. Deși 44% dintre companiile din România intenționează să prioritizeze extinderea capacității în următorii trei ani, rata de supraviețuire și creștere a numărului de angajați rămâne mult sub media Uniunii Europene.
Evoluția numărului de companii în România arată o rată de înființare de 12,3% în 2023, peste media UE de 10,4%, însă creșterea este lentă pe termen lung. La trei ani de la înființare, numărul angajaților din firmele care au supraviețuit a crescut cu doar 29% în România, comparativ cu o creștere de 68% la nivelul Uniunii Europene. Această disparitate subliniază dificultatea de a transforma noile afaceri în entități economice stabile și de amploare.