Guvernul condus de Ilie Bolojan a implementat o serie de măsuri fiscale în 2025 pentru a combate deficitul bugetar masiv. România înregistra un deficit de 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar în 2025 acesta a coborât la 7,9% din PIB. Aceste ajustări au fost necesare pentru a evita o retrogradare a ratingului de credit și pentru a respecta cerințele Comisiei Europene în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Prin Legea nr. 141/2025, autoritățile au majorat cota standard de TVA de la 19% la 21%, aplicabilă din 1 august 2025. De asemenea, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16% pentru distribuțiile începând cu 1 ianuarie 2026. Un alt pas major a fost dublarea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri pentru băncile mari, de la 2% la 4%, începând cu 1 iulie 2025, măsură menită să crească veniturile statului.
Deși veniturile bugetare au crescut cu 11,8% în primele nouă luni ale anului, ajungând la 522,07 miliarde lei, impactul economic a fost semnificativ. Măsurile fiscale au redus profitabilitatea companiilor, ceea ce a dus la o scădere a investițiilor străine directe. În paralel, creșterea prețurilor după aplicarea noului TVA a afectat consumul, iar Fondul Monetar Internat estimează o scădere a economiei cu 0,5% pentru anul 2026.
Sectorul industrial a resimțit dur aceste schimbări, înregistrând o scădere a producției de 3,7% în primele șapte luni ale anului. Între mai 2025 și iunie 2026, piața muncii a pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care 76% au fost în industria de producție. Aceste date reflectă presiunea exercitată de noile reglementări asupra activității economice și a stabilității forței de muncă din țară.
O parte importantă din veniturile suplimentare încasate de stat sunt absorbite de creșterea costurilor cu dobânzile. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde lei, ajungând la 50,63 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2,5% din PIB. Statul înlocuiește treptat datoria veche cu una nouă, la rate mai mari, astfel încât costul mediu al datoriei publice a urcat de la 4,5% la sfârșitul anului 2025 la 5,3% în martie 2026.
România se află în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, fiind obligată să reducă deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030. În iunie 2025, Comisia Europeană a semnalat lipsa unor măsuri eficiente, ceea ce ar fi putut duce la suspendarea unor fonduri europene. Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu prevede un deficit de 6% în 2026 și unul de 5,2% în 2027.