Prim-ministrul desemnat Luca Niculescu a depus oficial în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor propuși. Documentul prevede o serie de măsuri de consolidare fiscal-bugetară pe termen mediu, care vizează în special sustenabilitatea veniturilor statului și reducerea presiunilor de cheltuieli. Un punct central al acestui plan este analiza minuțioasă a facilităților și deducerilor fiscale existente, pentru a decide dacă acestea vor fi menținute sau eliminate.
Conform documentului de guvernare, facilitățile și deducerile fiscale vor trece printr-un proces de inventariere și evaluare. Această procedură are ca scop stabilirea unor termene de expirare pentru anumite scutiri, asigurând astfel o gestionare mai eficientă a resurselor bugetare. Măsurile vizează atât revizuirea deducerilor, cât și o examinare atentă a cheltuielilor fiscale, într-un efort de a echilibra bugetul de stat pe perioada următoare.
Un alt element major de reformă fiscală inclus în programul propus de Luca Niculescu este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Această schimbare este programată să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2027. Această decizie face parte din cadrul mai larg de ajustări bugetare, care include și o țintă de deficit bugetar estimată la 5,2% din PIB pentru anul 2027, conform prevederilor din documentul de guvernare.
Luca Niculescu a descris echipa de miniștri ca fiind formată din reprezentanți ai Partidului Social Democrat și specialiști fără apartenență politică. Premierul susține că această abordare mixtă este necesară pentru a răspunde rapid problemelor economice și sociale actuale. El a subliniat că, indiferent de proveniența politică, toți membrii cabinetului vor lucra după aceleași reguli, termene și obiective, cu scopul de a asigura stabilitatea decizională.
Planul de guvernare propus de Luca Niculescu include și alte direcții economice importante, precum indexarea prudentă a pensiilor și impozitarea proprietății la valoarea de piață. Aceste măsuri sunt integrate într-un set de politici care urmăresc atât relansarea economică, cât și gestionarea deficitului public. Documentul pune accent pe necesitatea unor decizii rapide pentru a gestiona criza politică și economică prin care trece țara.
Aceste propuneri de reformă fiscală și bugetară apar într-un context în care guvernarea urmărește și dezvoltarea unor proiecte de parteneriat public-privat. Planul prevede, de asemenea, alocarea unor sume pentru studii de fezabilitate și crearea unui portofoliu național, elemente menite să sprijine investițiile și creșterea economică pe termen lung, aliniate cu obiectivele de stabilitate fiscală menționate.