Ministerul Finanțelor a prezentat proiectul primei rectificări bugetare pentru anul 2026, un document care vizează suplimentarea fondurilor pentru sănătate, pensii și bugete locale. Deși comunicatul oficial sugerează o gestionare în limita anvelopei de cheltuieli, datele din nota de fundamentare indică o creștere a deficitului bugetar general consolidat cu 3,5 miliarde lei, ajungând la un total de 130,3 miliarde lei. Această majorare este determinată exclusiv de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, singurul domeniu în care statul recurge la împrumuturi noi peste bugetul inițial.
Analiza cifrelor arată că cheltuielile cu dobânzile vor crește cu aproximativ 3,49 miliarde lei, respectiv 3.498,1 milioane lei la bugetul de stat și 5,1 milioane lei la fondul de sănătate. În absența acestor costuri financiare, cheltuielile totale ar scădea cu aproape 4,7 miliarde lei, în tandem cu o scădere similară a veniturilor. Pentru bugetul de stat, diferența dintre dobânzile plătite și cele încasate va crește cu aproximativ 4,35 miliarde lei, ceea ce forțează Guvernul să finanțeze aceste costuri prin contractarea de noi datorii.
În restul sectorului, Guvernul utilizează mecanismul de transfer între diferite bugete pentru a acoperi necesarul. Cheltuielile pentru sănătate sunt finanțate din excedentul fondului de sănătate, în timp ce transferurile către bugetul de pensii sunt menite să acopere contribuțiile care nu au fost încasate. Această mișcare de fonduri se face în principal prin reducerea bugetelor unor proiecte cu fonduri europene, unde plățile sunt diminuate cu 5,24 miliarde lei, iar creditele de angajament sunt reduse cu 13,03 miliarde lei.
Sectorul investițiilor este afectat semnificativ de aceste ajustări, în ciuda mențiunilor din nota de fundamentare privind rolul determinant al investițiilor în economie. Guvernul reduce plățile pentru proiectele europene și taie sume de la investiții nefinanțate din fonduri comunitare, precum bugetul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care scade cu 999,3 milioane lei. De asemenea, Ministerul Dezvoltării pierde 1,09 miliarde lei, iar Ministerul Transporturilor pierde 556 de milioane lei, sume estimate ca neutilizate din cauza ritmului redus de execuție a proiectelor.
O problemă majoră rămâne neprevăzul pentru restanțele salariale ale magistraților, miza fiind de aproximativ 5 miliarde lei, echivalentul unui miliard de euro. Deși Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o hotărâre definitivă care obligă statul la plată, rectificarea nu prevede acești bani. În acest context, Ministerul Finanțelor propune o derogare de la Legea responsabilității fiscal-bugetare, stabilind un nou plafon pentru datoria publică de 63% din PIB la sfârșitul anului, față de estimarea inițială de 61,8% din PIB.
Contextul economic în care are loc această rectificare este marcat de o revizuire downward a prognozei de creștere economică pentru 2026, de la 1% la o scădere de 0,4%. Deși producția scade, ponderea deficitului în PIB rămâne stabilă la aproximativ 6,24% datorită revizuirii creșterii nominale a PIB de la 7,1% la 8,1%. Această evoluție reflectă presiunea dobânzilor și scăderea consumului privat, care a înregistrat o diminuare de 2,4%.