Sistemul alimentar modern se îndreaptă către un model de economie circulară, în care dejecțiile zootehnice, resturile de procesare și digestatul sunt readuse în circuitul agricol. Această abordare vizează păstrarea azotului, fosforului, potasiului și a carbonului organic în lanțul valoric, transformând reziduurile în fertilizanți, energie sau amelioratori de sol. Prin utilizarea directă, compostarea sau digestia anaerobă, resursele existente pot fi recuperate pentru a susține recoltele și a menține calitatea acestora.
Proiectul european Waste4Soil, care se desfășoară între anii 2023 și 2027, dezvoltă zece soluții specifice pentru transformarea reziduurilor de procesare alimentară în amelioratori de sol de origine biologică. Aceste tehnologii includ testarea compostării, utilizarea biocharului și metode de recuperare a nutrienților din digestat. În paralel, FertiCovery a analizat peste 150 de tehnologii, selectând 25 de lanțuri de recuperare pentru o evaluare riguroasă pe plan tehnic, economic și de piață.
Impactul economic al acestor procese este crucial, având în vedere creșterea semnificativă a costurilor cu inputurile. În trimestrul IV 2025, prețurile fertilizanților și ale amelioratorilor de sol în România au crescut cu 16,8% față de anul precedent, înregistrând cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat. La nivel european, noile tensiuni de pe piața energiei au influențat prețurile fertilizanților în 2026, făcând din nutrienții recuperați o alternativă de substituție pentru produsele cumpărate.
Eficiența acestui circuit depinde de tipul de dejecție gestionat, în funcție de specie și formă. Europa produce anual peste 1,4 miliarde de tone de dejecții zootehnice, dintre care aproximativ 75% provin de la bovine, 12% de la porcine și 12% de la păsări. Dejecțiile de la bovine sunt adesea solide și bogate în materie organică, în timp ce cele de la porcine sunt predominant lichide, iar amestecul de gunoi de pasăre cu așternut este mai uscat și concentrat în azot și fosfor.
Gestionarea acestor resurse necesită respectarea bunelor practici și a tehnicilor BAT pentru a minimiza impactul asupra mediului. Utilizarea fertilizanților organici poate genera temporar mirosuri specifice din cauza eliberării de compuși volatili, însă tehnicile moderne permit controlul intensității și duratei acestui fenomen. Aplicarea corectă, precum injectarea în sol sau încorporarea rapidă, ajută la reducerea emisiilor gazoase și a disconfortului, asigurând în același timp că nutrienții rămân disponibili pentru culturi.
În contextul volatilității pieței de energie, care poate reprezenta până la 70-80% din costurile de producție ale fertilizanților azotați, recuperarea resurselor devine o necesitate de business. Un sistem închis, care utilizează digestatul pentru a limita pierderile de azot și potasiu, contribuie la stabilitatea costurilor de producție. Astfel, valorificarea fluxurilor secundare ajută la reducerea presiunii asupra prețului final al alimentelor pentru consumator.