Profesorii universitari americani Robert Hall și Michael Woodford au fost declarați câștigătorii Premiului Nobel pentru economie din acest an. Această distincție a fost acordată ca o recunoaștere oficială pentru deceniile de activitate dedicat dezvoltării unor modele fundamentale de stabilizare economică. Aceste modele teoretice sunt utilizate în prezent de o gamă largă de instituții, inclusiv de ministerele de finanțe și de băncile centrale din întreaga lume, pentru gestionarea proceselor financiare.
Conform declarațiilor făcute de John Hassler, președintele Comitetului pentru Premiul în Științe Economice, contribuțiile celor doi laureați sunt esențiale pentru reziliența sistemelor financiare. Datorită cercetărilor lor, autoritățile sunt considerate mai bine pregătite pentru a gestiona șocurile economice majore. Printre aceste provocări se numără crizele energetice sau schimbările bruște care pot apărea în ceea ce privește nivelul consumului gospodăriilor, oferind un cadru de răspuns mai structurat pentru decidenții politici.
O componentă centrală a lucrărilor lor constă în ideea că stabilitatea economică nu poate fi obținută prin aplicarea unor teorii de tip „de sus în jos”. La schimb, laureații susțin că stabilitatea depinde de luarea în considerare a milioanele de decizii luate la nivel microeconomic de către întreprinderi și gospodării. Woodford, profesor la Universitatea Columbia, a subliniat că autoritățile nu ar trebui să trateze stabilizarea ca pe un proces realizat prin pârghii de control independente de modul în care actorii economici înțeleg acest proces.
La conferința de presă, Woodford, care are 70 de ani, a reiterat importanța înțelegerii comportamentului actorilor economici în procesul de stabilizare. Cercetarea sa și a lui Robert Hall subliniază necesitatea unei abordări care să integreze deciziile individuale în modelele macroeconomice. Această perspectivă schimbă modul în care instituțiile de reglementare analizează interacțiunile dintre sectorul privat și politicile de finanțe publice, punând accent pe dinamica microeconomică.
Prestigiosul premiu, numit oficial Premiul Sveriges Riksbank în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel, este singurul dintre cele cinci premii Nobel care nu a fost instituit prin testamentul din 1895. Acesta a fost creat de banca centrală a Suediei și reprezintă ultima distincție acordată în cadrul seriei anuale. Istoricul premiului este marcat de o prezență masivă a cercetătorilor din Statele Unite, majoritatea laureaților de până în prezent fiind de origine americană.
În anii precedenți, premiul a evidențiat teme similare legate de creșterea economică și tehnologie. Câștigătorii de anul trecut, respectiv Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt, au fost recompensați pentru studiile lor despre „distrugerea creatoare”. Această temă a analizat modul în care noile metode de producție și tehnologiile noi pot stimula nivelul de trai și dezvoltarea economică generală, completând astfel domeniul cercetării în domeniul științelor economice.