Economia României a cunoscut o creștere mai rapidă decât dezvoltarea infrastructurii sale în ultimii 20 de ani, conform declarațiilor făcute de Sebastian Metz. Directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a subliniat acest decalaj în cadrul conferinței „Transport și logistică în România și Republica Moldova”, organizată marți. Sebastian Metz a precizat că recuperarea acestui diferențial este esențială pentru a menține ritmul de dezvoltare al pieței actuale.
Sebastian Metz a evidențiat faptul că sectorul transporturilor și cel logistic constituie coloana vertebrală a întregii economii naționale. Fără o rețea solidă de căi ferate, șosele și porturi, dezvoltarea industriei, a comerțului sau a exporturilor devine imposibilă. Aceste elemente sunt vitale pentru menținerea mișcării economice și pentru reziliența acesteia, fiind necesară o actualizare a infrastructurii pentru a susține cererea pieței.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) manifestă deschidere pentru utilizarea parteneriatelor public-private ca mecanism principal de finanțare viitoare. Mariana Ioniță, secretar general în cadrul ministerului, a menționat că firmele germane aduc experiență și tehnologie modernă necesare pentru modernizarea rețelei de drumuri. Prioritatea instituției vizează reconstrucția și dezvoltarea întregii infrastructuri, incluzând rețelele feroviare, maritime și aviatice.
Strategia de investiții a MTI estimează necesarul de 75 de miliarde de euro pentru deceniul curent. Din această sumă, aproximativ 17,5 miliarde de euro au fost deja accesate prin fonduri europene. Pentru a acoperi restul necesarului, autoritățile se bazează pe alocări bugetare, potențial de 2% din PIB pe următorii 10 ani, precum și pe împrumuturi și parteneriatele public-private menționate anterior.
Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) din Republica Moldova, a vorbit despre importanța sistemului logistic regional. Acesta ar trebui să interconecteze porturile Giurgiulești, Galați și Constanța pentru a deservi România, Republica Moldova, Ucraina și piața europeană. Prioritățile includ transportul pe cale ferată și fluvială, continuarea construcției Autostrăzii Unirii și dezvoltarea portului de la Dunăre Giurgiulești.
Infrastructura de transport reprezintă un pilon critic pentru competitivitatea economică și integrarea europeană a regiunii. În contextul actual, dezvoltarea coridoarelor de tranzit și a nodurilor portuare de pe Dunăre este vitală pentru fluxurile comerciale internaționale. Modernizarea acestor rețele, prin digitalizare și soluții multimodale, este necesară pentru a asigura securitatea și reziliența economică a întregii zone de la intersecția dintre Uniunea Europeană și Europa de Est.