Discuțiile privind modul de impozitare a persoanelor cu averi mari au devenit un subiect central atât la nivel european, cât și în România. Accentul se pune nu doar pe structura taxelor, ci și pe capacitatea autorităților fiscale de a accesa informații detaliate despre venituri și active. Această evoluție reflectă necesitatea de a monitoriza mai eficient patrimoniile concentrate în rândul segmentului de populație cu venituri ridicate.
Un studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026 arată că, deși averea privată în Uniunea Europeană a crescut semnificativ în ultimele trei decenii, taxele pe avere nu generează venituri fiscale relevante în majoritatea statelor membre. Factorii care limitează baza de impozitare includ pragurile ridicate, facilitățile, scutirile și regimurile fiscale preferențiale. Eficiența colectării depinde de digitalizarea administrațiilor, schimbul automat de informații și accesul la date privind activele deținute de contribuabili.
La nivelul Parlamentului European, europarlamentarii și membrii parlamentelor naționale au discutat, la 12 octombrie 2026, abordări privind taxarea persoanelor cu averi foarte mari. Dezbaterile au vizat dificultățile de identificare și evaluare a activelor în multiple jurisdicții, mobilitatea capitalului și implicațiile taxelor de exit. Aceste discuții fac parte din activitatea Subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC), care lucrează la elaborarea unui raport propriu pe această temă.
În România, persoanele cu avere mare sunt monitorizate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), o structură specializată din cadrul ANAF. Aceasta vizează rezidenții fiscali cu o avere estimată de peste 25 de milioane euro. Activitatea direcției include verificări documentare pentru situații punctuale și verificări ale situației fiscale personale, analizând concordanța dintre veniturile declarate, patrimoniul deținut și situația fiscală generală a contribuabilului.
Datele publicate recent de ANAF pentru primul semestru al anului 2026 relevă o activitate intensă de monitorizare. Au fost analizate date din perioada 2020-2024 pentru a identifica riscurile de neconformare la declararea veniturilor. În acest interval, au fost transmise 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, iar pentru 571 de persoane fizice au fost planificate acțiuni de control direct.
Monitorizarea fiscală la nivel național se aliniază cu tendințele europene de creștere a transparenței financiare. Utilizarea datelor pentru identificarea riscurilor de neconformare este esențială pentru selectarea cazurilor de control. Pentru contribuabilii cu patrimonii mari, acest context impune o gestionare riguroasă a documentelor privind tranzacțiile, sursele de finanțare și respectarea integrală a obligațiilor de declarare a veniturilor.