România trebuie să înceapă pregătirile pentru noul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, care va acoperi perioada 2028-2034, conform declarațiilor făcute de Cristian Bușoi. Acesta a vorbit la cea de-a treia ediție a conferinței Gândul Euro Industry, subliniind că procesul de negociere privind bugetul și prioritățile de finanțare continuă la nivel european. Pregătirea timpurie este esențială pentru a valorifica resursele disponibile în condițiile noilor schimbări de paradigmă.
Cristian Bușoi, care a deținut funcția de președinte al Comisiei ITRE între 2014 și 2019, a avertizat că viitoarea perioadă financiară va impune modificări în modul de accesare și implementare a finanțărilor. Experiența acumulată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie să servească drept lecție pentru autoritățile naționale. Eficiența implementării proiectelor va deveni un factor critic pentru succesul României în gestionarea acestor fonduri.
Un aspect cheie vizează oportunitatea de a participa la competiții pentru finanțări gestionate direct la nivel european, inclusiv prin instrumente precum Fondul european pentru competitivitate. În acest scenariu, proiectele românești vor trebui să concureze cu inițiative din state care dețin o experiență mai îndelungată și rezultate superioare în atragerea resurselor europene. Înțelegerea noilor realități și a direcțiilor de acțiune este vitală pentru competitivitatea țării.
În sectorul energetic, accentul cade pe dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, necesare pentru flexibilitatea sistemului și utilizarea surselor regenerabile. România a depășit deja pragul de 1.000 MW de capacități instalate, fie independente, fie asociate unor unități de producție. Cristian Bușoi estimează că ținta de 1.250 MW pentru anul 2030 va fi atinsă rapid, iar anul viitor capacitatea instalată ar putea ajunge la 2.000 de megawați.
Ministerul Energiei susține financiar proiecte de stocare prin PNRR și Fondul pentru Modernizare, în timp ce sectorul privat contribuie prin investiții proprii și finanțări bancare. Aceste investiții în baterii și tehnologii similare sunt strategice pentru acoperirea vârfurilor de consum și reducerea dezechilibrelor dintre producție și consum. Dezvoltarea acestor capacități este fundamentală pe măsură ce România își crește producția din surse regenerabile.
Evoluția pieței energetice regionale implică și monitorizarea situației din Bulgaria, țară care a beneficiat de o conjunctură favorabilă pentru dezvoltarea proiectelor prin flexibilizarea condițiilor de implementare. Totuși, dinamica de pe piața energetică a vecinilor nu trebuie să fie un impediment pentru ca România să își atingă propriile obiective de dezvoltare. Dialogul continuu între administrație și mediul de afaceri rămâne esențial pentru pregătirea politicilor economice viitoare.