Aproape 50 de milioane de europeni se confruntă cu dificultăți în a își încălzi adecvat locuințele, pe fondul creșterii prețurilor la gaze naturale. Miniștrii energiei din UE s-au reunit la Luxemburg pentru a discuta soluții de protejare a consumatorilor și reducerea facturilor, însă discuțiile au evidențiat divergențe semnificative. Tensiunile geopolitice și nivelul scăzut al rezervelor de energie pun o presiune suplimentară asupra gospodăriilor europene în pragul sezonului rece.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat că, deși nu se anticipează penurii de petrol sau gaze, principalul risc este un șoc economic major. Acest fenomen ar putea face utilitățile de bază inaccesibile pentru o parte considerabilă a populației. Volatilitatea piețelor este alimentată de conflictele din Orientul Mijlociu și de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, prețurile angro ale gazelor depășind recent pragul de 97 de euro pe megawatt-oră.
Rezervele de gaze ale UE au ajuns la aproximativ 75% din capacitate, o valoare mai mică față de 83% înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut. Divergențele dintre statele membre vizează propunerea Comisiei Europene de a majora taxele pe gaz pentru a încuraja energia verde. Treisprezece state, inclusiv Germania și Italia, au solicitat retragerea acestei propuneri, argumentând că măsură ar putea afecta grav consumatorii cu venituri mici.
În cadrul reuniunii de la Luxemburg, s-a discutat și despre modificarea tarifelor de rețea pentru reducerea facturilor la electricitate. Propunerea vizează creșterea transparenței și a eficienței costurilor de utilizare a infrastructurii, reprezentând aproximativ un sfert din factura medie a unei gospodării. Totuși, miniștrii s-au exprimat îngrijorați cu privire la pierderea autonomiei naționale în luarea deciziilor, solicitând o flexibilitate mai mare pentru a respecta particularitățile fiecărei țări.
Pregătirea pentru iarna 2026–2027 implică și diversificarea surselor de aprovizionare și reducerea dependenței de combustibilii fosili. Consiliul a amânat adoptarea unor măsuri suplimentare, urmând să încerce un compromis în decembrie 2026. În paralel, se pune accent pe consolidarea rezilienței infrastructurii energetice și pe coordonarea solidarității europene, în special în relația cu Ucraina și Republica Moldova, pentru a gestiona eventualele întreruperi ale aprovizionării.
Contextul energetic european este marcat de o schimbare structurală a importurilor. Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Rusia asigura aproximativ 45% din gazele naturale ale UE, pondere care a scăzut la circa 12% până în 2025. Această tranziție a forțat statele europene să apeleze la furnizori precum Norvegia, Statele Unite și Algeria, utilizând adesea gaz natural lichefiat (GNL), care este de regulă mai costisitor.
Matteo Prina, șeful unui grup de cercetare de la Institutul pentru Energie Regenerabilă Eurac Research, susține că soluția constă în combinarea ajutoarelor pe termen scurt cu investiții pe termen lung. Măsurile de urgență, precum subvențiile sau voucherele, pot ajunge la un total de 38,6 miliarde de euro în acest an, însă menținerea artificială a prețurilor poate încetini tranziția către energia curată.