Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis miercuri, 4 noiembrie 2026, o decizie definitivă privind legalitatea autorizației de construire pentru gazoductul Tuzla – Podișor. Această infrastructură energetică strategică este concepută pentru a transporta gazele extrase din perimetrul offshore Neptun Deep direct în Sistemul Național de Transport (SNT). Ministerul Energiei a confirmat că prin această hotărâre se pune capăt disputelor juridice care vizau acest proiect de importanță majoră pentru aprovizionarea energetică a țării.
Prin Decizia nr. 4768/2026, magistrații instanței supreme au respins ca nefondat recursul depus de Asociația Bankwatch România – Filiala Cluj. În același timp, instanța a respins și recursul incident formulat de compania Transgaz. În cadrul acestui dosar juridic, pe lângă Transgaz, au deținut calitatea de pârâte și Ministerul Energiei, precum și Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP). Decizia finală confirmă validitatea procedurilor de autorizare pentru construcția conductei.
Hotărârea pronunțată de ÎCCJ menține în temei sentința emisă anterior, la data de 29 mai 2025, de către Curtea de Apel Cluj. Această sentință precedentă constatase prescripția dreptului material la acțiune în cadrul disputei. Conform concluziilor prezentate în dosar, organizația neguvernamentală a utilizat plângeri prealabile succesive pe același obiect, într-o încercare de a menține deschisă posibilitatea de a ataca proiectul în instanță, în ciuda faptelor de prescripție constatate anterior.
Proiectul gazoductului Tuzla – Podișor reprezintă o investiție de peste 500 de milioane de euro și are o lungime de aproximativ 308 kilometri. Infrastructura este deja finalizată și a fost pusă în funcțiune, fiind complet pregătită pentru momentul în care va începe exploatarea efectivă a zăcământului Neptun Deep, programată pentru anul 2027. Ministerul Energiei a subliniat că această conductă este esențială pentru a aduce resursele din Marea Neagră în economia națională.
Ministrul energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat că prioritățile rămân consolidarea securității aprovizionării și aducerea gazelor din Marea Neagră în economia românească, fără un impact semnificativ asupra mediului. Acesta a menționat că scopul este crearea de premise pentru tarife mai mici pentru consumatori și industrie. Totodată, reprezentanții ministerului au avertizat că încercările de a bloca proiecte de infrastructură energetică pot genera costuri suplimentare pentru populație și economie prin dependența de importuri.
Evoluția acestui proiect se înscrie într-un context în care harta gazelor din România, înainte de intrarea în etapa de producție Neptun Deep, implică un lanț complex de entități care asigură transportul și distribuția resurselor. Multe dintre companiile care gestionează acest lanț de aprovizionare, de la extracție la distribuția către consumatorul final, sunt listate la Bursa de Valori, oferind oportunități de investiții în sectorul energetic național.