România a înregistrat progrese legislative semnificative în domeniul energiei eoliene offshore, însă dezvoltarea proiectelor necesită clarificări structurale pentru a atinge obiectivele de producție. În cadrul unei discuții organizate de CEC Bank, Adrian Bucică, senior advisor & partner la Green Ducklings, a indicat că, deși au fost delimitate șase perimetre, inclusiv trei cu prioritate, există provocări majore. Obiectivul este concentrarea unei puteri de aproximativ 3 GW de energie eoliană, cu o dată de punere în funcțiune vizată pentru anul 2035.
Implementarea noilor reglementări, care includ hotărâri de guvern și ordine de ministru, va dura probabil cel puțin un an. Un pas critic urmează a fi lansarea licitației efective, acțiune inclusă în programul de guvernare cu intenția de a fi realizată până la sfârșitul mandatului actual, în anul 2028. Pentru ca aceste proiecte să devină bancabile și să atragă investitori capabili, este esențial ca piața să fie extrem de atractivă și predictibilă din punct de vedere juridic și tehnic.
O prioritate majoră vizează capacitatea de evacuare a energiei din Marea Neagră către sistemul național. Deși Transelectrica a aprobat în septembrie planul de investiții pe termen de 10 ani, acesta include investiții în Dobrogea care par insuficiente pentru a susține cei 3 GW planificați până în 2035. Dezvoltatorii au nevoie de certitudinea că energia poate fi transportată, astfel încât infrastructura de evacuare să fie clar definită în următorii doi ani pentru a permite începerea proiectelor.
Alte direcții esențiale includ stabilirea unui calendar pentru licitațiile de Contracte pentru Diferență și furnizarea de date clare de către autorități. Investitorii trebuie să poată calcula exact costurile de dezvoltare și pașii de aprobare necesari. Adrian Bucică menționează că profilul de producție eolian offshore este ideal pentru sistemul energetic local, având un factor de capacitate care poate ajunge la 50%, oferind energie atunci când consumul este ridicat și producția solară este scăzută.
Eolianul offshore poate reduce dependența de gaz și cărbune în intervalele de prețuri ridicate, deoarece producția este maximă iarna. Această capacitate de a acoperi golurile de producție ajută la menținerea unui profil de injectare similar cu cel de tip bandă. Reorientarea furnizorilor din sectorul oil & gas către wind offshore reprezintă un avantaj strategic, având în vedere dezvoltarea intensă a industriei de gaz în regiune, exemplificată prin proiectul Neptun Deep.
Sectorul energetic românesc traversează o perioadă de transformări și investiții majore în diverse ramuri. În timp ce energia eoliană offshore este în faza de planificare, alte segmente precum cea hidroelectrică sau cea nucleară sunt deja în proces de modernizare sau expansiune. De exemplu, Nuclearelectrica a aprobat finanțarea de 800 de milioane de euro de la BEI pentru retechnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, subliniind importanța diversificării surselor de energie.