Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a decis prelungirea stării de alertă în domeniul energiei pentru încă 30 de zile, începând de la data de 29 octombrie. Această măsură a fost oficializată prin Hotărârea nr. 25/2026, care a fost publicată recent în Monitorul Oficial. Decizia vine pe fondul faptului că reactoarele de la Cernavodă nu pot fi repornite în luna noiembrie, ceea ce impune menținerea regimului de alertă pentru a gestiona riscurile de aprovizionare.
Aceasta reprezintă a treia prelungire a stării de alertă, care fusese declarată inițial la finalul lunii iulie. Situația energetică rămâne tensionată, deoarece cele două reactoare de la Cernavodă sunt responsabile pentru asigurarea a 20% din producția totală de energie a țării. Din cauza indisponibilității acestora, România se află în prezent într-o poziție de vulnerabilitate, fiind nevoită să recurgă la importuri de energie electrică de la statele vecine pentru a acoperi cererea internă.
Impactul asupra pieței de energie este vizibil prin creșterea semnificativă a prețurilor la nivelul pieței spot. România a înregistrat valori extrem de ridicate, fiind printre cele mai scumpe piețe europene în cursul zilei de ieri. Media prețurilor a atins pragul de 323 euro/MWh, o cifră care reflectă lipsa producției locale. În prezent, nivelul prețurilor se menține și astăzi la un nivel ridicat, fiind raportat la 258 euro/MWh.
În acest context de criză, Transelectrica deține autoritatea necesară pentru a interveni în sistem în cazul în care producția de energie nu va atinge nivelurile necesare. Compania are mână liberă să aplice măsuri de tăiere a consumului pentru a menține stabilitatea rețelei electrice. Această posibilitate de intervenție este o componentă critică a gestionării stării de alertă, menită să prevină eventuale defecțiuni majore ale sistemului în perioadele de presiune maximă.
Evoluția energetică a țării este influențată și de alte factori de producție, precum segmentul hidroelectric. În primele nouă luni ale anului 2026, Hidroelectrica a reușit să își crească producția de energie cu un procent de 10%. Deși această creștere contribuie la mixul energetic, aceasta nu este suficientă pentru a compensa lipsa celor 20% din producția furnizată de reactoarele de la Cernavodă, care rămân indisponibile.
În paralel cu gestionarea crizei actuale, România urmărește soluții pe termen lung pentru infrastructura nucleară. Statul solicită sprijin de la nivel european pentru procesul de retechnologizare al Unității 1 de la Cernavodă. În acest sens, Nuclearelectrica a aprobat deja o finanțare de 800 de milioane de euro provenită de la BEI, proiect vital pentru viitorul capacității de producție internă.