Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a decis prelungirea stării de alertă în sectorul energiei cu încă 30 de zile, începând cu data de 29 octombrie. Această măsură a fost oficializată prin Hotărârea nr. 25/2026, publicată în Monitorul Oficial, și vine ca urmare a faptului că reactoarele de la Cernavodă nu pot fi repornite în luna noiembrie. Din cauza debitului Dunării, procesul de reluare a funcționării centralei rămâne blocat, afectând stabilitatea energetică a țării.
Aceasta reprezintă a treia prelungire a stării de alertă, care a fost inițial declarată la sfârșitul lunii iulie. În condiții normale, cele două reactoare de la Cernavodă contribuie cu aproximativ 20% din producția totală de energie a României. În prezent, din cauza indisponibilității acestor unități, țara este nevoită să acopere acest deficit prin importuri de energie de la partenerii regionali, ceea ce pune presiune pe balanța energetică națională.
Situația este agravată de debutul sezonului rece, care aduce o scădere drastică a producției de energie solară. Pe măsură ce temperaturile scad, consumul de energie electrică tinde să crească, în timp ce resursele regenerabile devin mai puțin eficiente. Această combinație de factori, în care producția solară intră practic în perioada de hibernare, forțează piața să se bazeze pe surse mai costisitoare pentru a menține cererea în funcție de necesitățile actuale.
Impactul asupra prețurilor la energia spot este imediat și semnificativ pentru piața din România. Ieri, prețul mediu a atins niveluri de 323 euro/MWh, poziționând țara printre cele mai scumpe piețe europene. Deși astăzi valoarea a scăzut la 258 euro/MWh, nivelul rămâne extrem de ridicat. În regiune, situația producției nucleare este complicată, ceea ce poate duce la costuri de import și mai mari pentru consumatori.
Pe plan energetic, România urmărește modernizarea infrastructurii de producție pentru a evita astfel de crize. În acest context, Nuclearelectrica a aprobat finanțarea de 800 de milioane de euro de la BEI pentru rețelehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. România solicită, de asemenea, sprijinul statelor europene pentru acest proiect de recondiționare, esențial pentru securitatea energetică pe termen lung și pentru reducerea dependenței de importurile costisitoare.
Transelectrica deține autoritatea de a interveni în rețea prin tăierea consumului dacă producția nu va fi suficientă pentru a acoperi cererea. Această posibilitate de management al încărcării rămâne o opțiune critică pe măsură ce sezonul rece avansează și dependența de energia importată crește.