Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a semnalat impactul economic negativ generat de deconectarea centralei nucleare de la Cernavodă de la sistemul energetic național. Această măsură a fost impusă deoarece nivelul apelor Dunării a scăzut sub cota necesară pentru a asigura răcirea reactoarelor. Deși nu există încă un calcul oficial realizat de minister, autoritățile subliniază că incidentul afectează nu doar operatorul centralei, ci întreaga economie a țării prin necesitatea achiziționării de energie din exterior.
Dumitru Chisăliță a explicat faptul că pierderea nu se limitează la cantitățile de energie care nu au putut fi vândute de compania care administrează centrala. Impactul major pentru România provine din faptul că acele cantități de energie au trebuit importate de diverși furnizori la prețurile pieței. Conform declarațiilor ministrului, aceste costuri de import sunt aproape în permanență printre cele mai ridicate din zona europeană, ceea ce aduce un prejudiciu financiar direct națiunii.
În ceea ce privește pregătirea pentru astfel de situații, ministrul a criticat lipsa de măsuri concrete pe termen lung. Dumitru Chisăliță a declarat că este „strigător la cer” faptul că, de la prima situație similară apărută în anul 2003, nu s-au luat acțiuni semnificative timp de 23 de ani. Deși pe teren au existat anumite acțiuni recente pentru a asigura funcționarea, rezultatele obținute nu au fost cele așteptate de autorități.
Pe lângă gestionarea reactoarelor 1 și 2, Dumitru Chisăliță a menționat că procesele de pregătire continuă și pentru reactoarele 3 și 4. Ministrul, care anterior a ocupat funcția de președinte al Asociației Energia Inteligentă, a promis că va proceda la realizarea unor calcule în regim instituțional. Aceste date vor fi puse la dispoziție pentru a evalua exact dimensiunea pierderii pentru societatea română în contextul actual de furnizare a energiei.
Situația energetică din România este marcată de o presiune constantă asupra prețurilor, în condiții în care majorările la energie pot ajunge până la 22%. În acest context, capacitatea de stocare a energiei este un punct critic, ministrul estimând că în perioada 2027-2028 se poate asigura o dublare a capacității de stocare față de nivelul actual. Aceste evoluții sunt esențiale pentru stabilitatea sistemului în fața unor factori externi precum nivelul apelor.
Contextul actual al pieței de energie indică o vulnerabilitate a consumatorilor non-casnici, în timp ce pentru consumatorii casnici există anumite noutăți la capitolul gazelor. Evoluția prețurilor la energie rămâne un factor de monitorizare strictă, având în vedere că orice deficit de producție internă, precum cel cauzat de problemele de răcire la Cernavodă, forțează intrarea pe piața de import la costuri europene ridicate.