O inițiativă legislativă adoptată recent de Camera Deputaților va permite recunoașterea investițiilor în securitatea cibernetică a infrastructurii energetice în viitoarele tarife de distribuție. Anunțul a fost făcut de deputatul Mădălin Borș, vicepreședintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor, în cadrul Forumului de Securitate Cibernetică în Energie de la Cluj-Napoca. Această măsură vizează consolidarea protecției sistemelor critice împotriva atacurilor digitale.
Proiectul legislativ a suferit extinderi semnificative în urma dezbaterilor parlamentare desfășurate de un an în urmă. Inițial, focusul era pe producătorii mici de energie și prosumatori, însă textul final include acum și operatorii de transport și distribuție pentru energia electrică și gaze naturale. Mădălin Borș a explicat că această extindere a fost necesară pentru a acoperi întregul sector, asigurând un cadru de reglementare mult mai amplu și coerent.
Deputatul a subliniat că respectarea Directivei NIS 2 nu este suficientă pentru o protecție reală a sistemului energetic național. Deși directiva oferă un cadru procedural clar privind pașii și momentele de acțiune, securitatea necesită și capacitate de intervenție efectivă. Pentru a putea acționa, operatorii au nevoie de mijloace tehnologice și financiare, motiv pentru care costurile de securitate vor putea fi recuperate prin tarifele de distribuție aplicate consumatorilor.
În cadrul noilor reglementări, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) va deveni autoritatea competentă în legislația energiei. Scopul este dezvoltarea unui model unitar de securitate cibernetică, care să permită fiecărui operator să își adapteze tehnologia la nevoile specifice. Mădălin Borș a menționat că, deși există sisteme de protecție în prezent, nivelul real de siguranță al acestora nu este cunoscut în mod uniform în întreaga rețea.
Impactul financiar al acestor investiții trebuie evaluat în raport cu costurile uriașe ale unui incident major. Mădălin Borș a invocat exemplul Spaniei, unde o pană de curent a generat pierderi economice estimate la aproximativ 1,8 miliarde de euro. În opinia sa, prevenția este esențială, deoarece costul lipsei de securitate poate depăși semnificativ investițiile necesare pentru protejarea infrastructurii de transport și distribuție.
Securitatea cibernetică în sectorul critic este reglementată la nivel european prin directive care impun standarde de reziliență. Implementarea acestor norme în România vizează transformarea entităților esențiale din furnizori de servicii în bugete de apărare digitală. Această evoluție legislativă marchează trecerea de la simpla conformitate procedurală la o strategie de protecție activă, integrată direct în structura de costuri a serviciilor de utilități publice.