Proiectul Neptun Deep, considerat cel mai important demers economic al României de după 1990, se confruntă cu o vulnerabilitate strategică neașteptată legată de statutul de neutrul al investitorului principal. Austria deține un pachet de 31% din OMV, compania care controlează de facto proiectul, însă nu face parte din NATO. Această poziție neutră, menținută încă din anii 50, înseamnă că activele de valoare imensă nu vor fi apărate de armata austriacă în cazul unui conflict, deși profiturile vor fi transferate în Austria.
Estimările pentru zăcămintele din Marea Neagră variază între 100 și 200 de miliarde de metri cubi de gaz, ceea ce reprezintă o valoare de până la 200 de miliarde de euro. Această sumă echivalează cu aproximativ jumătate din PIB-ul prognozat al României pentru anul 2026. Proiectul este împărțit în mod egal între OMV Petrom și Romgaz, însă acest din urmă a trebuit să plătească 1 miliard de euro către americanii de la Exxon pentru a intra în consorțiu.
O problemă majoră vizează direcția de consum a gazelor extrase, având în vedere că exploatarea ar putea începe în aprilie 2027. În prezent, nu există informații clare privind destinația finală a acestor resurse, existând riscul ca România să exporte gazul în timp ce în două decenii va rămâne fără rezerve. O soluție propusă este reducerea exploatărilor terestre și conservarea rezervelor precum câmpul de la Caragele, pentru a asigura consumul intern prin Neptun Deep.
Securitatea energetică este agravată de dinamica pieței, exemplificată prin vânzarea proiectului Midia de către Carlyle către firma olandeză Mazarine, care are parteneriate cu Gazprom. Miza principală în energie nu este reprezentată de redevențele plătite statului, ci de accesul direct la resurse. Istoria crizei gazelor din 2009 și evenimentele de după atacul asupra North Stream demonstrează că disponibilitatea gazului este critică pentru stabilitatea economică și socială.
Din punct de vedere comparativ, România este singura țară din UE care își asigură peste 80% din necesarul de gaz din resurse proprii. Totuși, capacitățile de stocare rămân limitate, la nivelul a 2 miliarde de metri cubi, în comparație cu Ungaria, care deține 6 miliarde de metri cubi deși nu are propriile gaze. De asemenea, infrastructura de distribuție este diferită, Ungaria având o rețea de 100.000 km și o conexiune de 99% la locuințe.
În contextul actual, guvernul român analizează prelungirea taxei de solidaritate, în timp ce Neptun Deep este estimat să aducă un plus de 500 de milioane de euro la profitul anual al OMV. Această evoluție este monitorizată atent, având în vedere că noua șefă a OMV a declarat că ceea ce este bun pentru România este bun și pentru Uniunea Europeană.