Datele Eurostat publicate la sfârșitul lunii octombrie 2026 relevă o divergență între evoluția prețurilor la gaze naturale și cea a energiei electrice în Uniunea Europeană. În prima jumătate a anului, prețul mediu al electricității pentru gospodării a scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 euro pe kWh, însă scăderea prețurilor la gaze a fost mult mai pronunțată, cu 10,2%, la nivelul de 0,11 euro pe kWh. Această dinamică evidențiază o redresare energetică post-criză extrem de inegală între statele membre.
România a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la energia electrică pentru gospodării, cu un salt de 51,9% față de anul precedent. După România, Irlanda și Finlanda ocupă următoarele locuri în ceea ce privește creșterile, cu 19,8%, respectiv 18,4%. În opoziție, Danemarca și Luxemburg au raportat scăderi semnificative ale costurilor, de 31,7% și 24,1%. Deși prețurile medii europene par stabile, ele ascund disparități enorme între piețele naționale și nivelurile de putere de cumpărare.
Impactul asupra bugetelor familiilor este amplificat de faptul că România, Polonia și Cehia se află printre țările cu cea mai mare povară relativă a costurilor energetice. În ceea ce privește piața gazelor, prețurile au scăzut în 12 state membre, însă România, Croația și Slovacia au înregistrat creșteri. Suedia rămâne cea mai scumpă țară pentru consumatorii de gaze, cu un preț de 0,22 euro pe kWh, în timp ce Ungaria are cel mai mic cost nominal, de 0,03 euro pe kWh.
Retragerea măsurilor de sprijuit guvernamental este un factor determinant în aceste evoluții. România a eliminat plafonarea prețurilor la energia electrică în iunie 2025, la fel și Polonia la sfârșitul aceluiași an, lăsând consumatorii expuși direct la volatilitatea pieței. De asemenea, taxele și impozitele reprezintă acum o componentă majoră a facturilor, constituind 28,4% din prețul electricității și 32,1% din cel al gazelor pentru gospodării, după ce aceste sume au fost reduse în perioada crizei.
Mixul energetic influențează direct vulnerabilitatea la fluctuațiile prețurilor combustibililor fosili. Sursele regenerabile au reprezentat 44% din producția de energie electrică în UE în perioada analizată, economisind aproximativ 29 de miliarde de euro conform estimărilor Agenției Europene de Mediu. Totuși, dependența de gaz rămâne mare în anumite regiuni, centralele de gaz stabilind prețul angro în 66% din cazuri în Italia și în 55% în Cehia, spre deosebire de Spania, unde acest procent este de doar 9%.
Contextul actual este marcat de o stabilitate fragilă, în condițiile în care rezervele de gaze naturale din Europa se aflau la un nivel de 74,62% la începutul lunii noiembrie, sub media pe nouă ani. Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au adăugat între 18 și 33 de miliarde de euro la costurile importurilor de gaze, iar concurența cu Asia pentru gazele naturale lichefiate intensifică incertitudinea pieței pe parcursul sezonului de iarnă.