România a ocupat poziția de cea mai scumpă piață spot de energie din Europa marți, cu un preț mediu zilnic de 323 euro/MWh. Această valoare a depășit cu 5 euro/MWh prețul de pe piața sârbă și cu 12 euro/MWh prețul de pe piața bulgară, care au ocupat locurile următoare în clasament. În timpul tranzacționării, prețul a înregistrat o creștere temporară, atingând pragul de 2500 lei/MWh, echivalentul a 468 euro/MWh, pe o durată de aproximativ o jumătate de oră.
Cauza principală a acestui salt de prețuri a fost scăderea intensității vântului, care a dus la o reducere drastică a producției de energie eoliană. În seara zilei de joi, producția eoliană a scăzut la un nivel cuprins între 200 și 250 MW, de peste zece ori mai puțin decât în seara zilei precedentă, când puterea instalată era de 2.700 MW. Această scădere a forțat importul instantaneu de energie, care a ajuns la un nivel record de 3.425 MW la ora 17:21, în condițiile unei capacități maxime de aproximativ 4.000 MW.
Evoluția consumului a pus presiune suplimentară pe sistemul energetic, în condițiile în care consumul instantaneu a fost de aproximativ 7600 MW, în timp ce producția totală a fost de doar 4200 MW. Situația de volatilitate se anticipează că va continua și astăzi, deși prețul mediu zilnic este estimat la 308 euro/MWh. În ciuda acestei scăderi, România își va păstra statutul de piață cea mai scumpă din UE alături de Serbia, pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM.
Analiza indică faptul că prețul energiei pe piața autohtonă a explodat în luna octombrie, dublându-se față de aceeași perioadă a anului trecut. Prețul mediu zilnic pe OPCOM a fost de 239,31 euro/MWh în octombrie, comparativ cu 121,84 euro/MWh în octombrie anul trecut. Această tendire ascensională este influențată de prețul record al gazelor, nefuncționarea centralei nucleare de la Cernavodă și vremea mai puțin însorită, care a redus producția fotovoltaică și a crescut consumul prosumatorilor.
Impactul economic va fi resimțit cel mai puternic de clienții non-casnici, care trebuie să achite prețul pieței pentru gaze și curent. Aceștia vor transfera probabil majorările de costuri în prețurile mărfurilor consumatorilor finali, generând presiune inflaționistă. Deși clienții casnici cu contracte valabile rămân protejați prin prețuri stabilite, pe termen lung, furnizorii vor ajusta ofertele pentru a acoperi costurile de achiziție ridicate, deoarece gazul rămâne resursa marginală care dictează prețul pe piață.
În contextul actual, prețul gazelor naturale rămâne reglementat în România până la data de 31 martie 2027. Această măsură de protecție este menită să stabilizeze costurile pentru consumatorii casnici, în ciuda volatilității piețelor de energie și a fluctuațiilor de producție regenerabilă. Guvernul a menținut și alte mecanisme de sprijin, precum voucherele pentru energie, pentru a atenua impactul scumpirilor asupra populației.