Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a semnalat faptul că acțiunile menite să asigure alimentarea cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare de la Centrala de la Cernavodă nu au produs rezultatele estimate. Problema principală vizează necesitatea de a devia o parte din apa Dunării către brațul Bala, pentru a ajunge la gurile de absorbție ale centralei. Aceste intervenții au un caracter strict hidrotehnic și necesită soluții tehnice specifice pentru a funcționa corect.
Dumitru Chisăliță a explicat că, deși există un plan și o comisie activă încă din luna iulie, activitățile desfășurate nu țin de domeniul energiei, ci de cel hidrotehnic. Această comisie implică instituții precum Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului și Ministerul Apelor, însă rezultatele nu au dus la o creștere a nivelului apei la gurile de absorbție. Ministrul a anunțat că va efectua o deplasare la fața locului în cursul săptămânii pentru a verifica situația direct.
Conform declarațiilor ministrului, rezolvarea deficiențelor presupune implementarea unui plan cunoscut de peste 10 ani, care a suferit însă întârzieri și perioade de abandon. Dumitru Chisăliță a subliniat că lucrările realizate până în acest moment nu au avut efect, considerând acest fapt o certitudine. El a menționat că, deși au fost avizați pași concreți, pe teren s-au constatat acțiuni care nu au adus schimbări reale în fluxul de apă necesar.
O preocupare majoră exprimată de Dumitru Chisăliță este faptul că, de la prima situație de acest tip apărută în anul 2003, nu s-au realizat progresuri semnificative în ultimii 23 de ani. Ministrul a avertizat că această problemă devine critică și în perspectiva dezvoltării reactoarelor 3 și 4. Pentru noile unități nucleare care urmează să fie construite, disponibilitatea apei pentru funcționare este un factor esențial care trebuie gestionat prin etape bine definite.
Situația a impus deja măsuri drastice în perioada verii, când nivelul scăzut al debitului Dunării a afectat capacitatea de producție. Reactorul 1 a fost oprit controlat la data de 28 iulie, urmat de Reactorul 2, care a fost oprit controlat pe 13 august. Aceste decizii au fost luate pentru a proteja integritatea sistemelor centralei în condițiile lipsei apei necesare pentru procesul de răcire a reactoarelor.
Centrala nucleară de la Cernavodă operează în prezent cu două reactoare active, din totalul de cinci unități prevăzute inițial în proiectul de dezvoltare. Gestionarea resurselor hidrice este vitală pentru menținerea continuității furnizării de energie electrică prin nucleare, având în vedere că procesul de răcire este critic pentru siguranța și funcționarea reactoarelor existente și viitoare.