Reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost reconectat vineri la Sistemul Energetic Național, marcând sfârșitul unei perioade de nefuncționare de aproape trei luni. Procesul de producție a început în jurul orei 16:20, conform datelor furnizate de Transelectrica. Această repornire vine după ce debitul scăzut al Dunării a impus oprirea unităților, afectând capacitatea de producție internă a energiei electrice în perioada de secetă.
Puterea Unității 1 va fi crescută treptat prin trecerea pe mai multe paliere de funcționare. Obiectivul este ca reactorul să atingă capacitatea maximă de funcționare în cursul weekendului, sâmbătă seară sau duminică noapte. La ora 17:50, puterea produsă de Reactorul 1 a ajuns la nivelul de 120 MW, fiind în procesul de ramp up pentru a reveni la regimul normal.
Repornirea celui de-al doilea reactor depinde însă de condițiile hidrologice de pe Dunăre. Funcționarea Reactorului 1 necesită volume mari de apă pentru răcire, ceea ce va scădea nivelul din bazinul de aspirație. Nuclearelectrica a precizat că Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată la sistem doar după ce se va observa o creștere susținută a nivelului apei în Dunăre.
Absența celor două reactoare a generat presiuni semnificative asupra sistemului energetic național. Cele două unități au fiecare o capacitate de aproximativ 700 MW, asigurând împreună circa 20% din producția de energie electrică. În perioada în care ambele au fost oprite, România a fost nevoită să apeleze masiv la importuri și la alte surse interne pentru a menține echilibrul sistemului.
Sistemul energetic a înregistrat dificultăți majore în ultimele zile, inclusiv un risc de black-out marți seară. Acesta a fost cauzat de o avarie la o linie de evacuare de 400 kV și oprirea centralei de la Brazi, în condițiile în care producția nucleară era zero. Joi, importurile au depășit 3.400 MW pentru a acoperi un deficit de producție, în contextul unei scăderi a producției eoliene.
Centrala nucleară de la Cernavodă reprezintă un pilon strategic pentru securitatea energetică a țării, oferind o sursă de energie fără emisii de carbon. Cele două reactoare active asigură un aport constant de aproximativ 1.400 MW în rețea. Capacitatea maximă de import transfrontalier a României este de aproximativ 4.000 MW, o limită critică în perioadele de deficit de producție internă.