Producția de energie nucleară din România a fost reluată vineri, 6 noiembrie 2026, prin reconectarea primului reactor de la Cernavodă la rețea. Centrala a început să livreze electricitate în Sistemul Energetic Național, marcând sfârșitul unei perioade de inactivitate care a durat peste trei luni. Această revenire a avut loc după ce condițiile hidrologice au permis reluarea proceselor de funcționare ale instalației nucleare.
Conform datelor furnizate de Transelectrica, la ora 16:27, Reactorul 1 livra o putere de 42 MW. Această cantitate a reprezentat 0,74% din producția totală de electricitate a țării, care era de 5.651 MW în acel moment. Reactorul nu funcționează încă la capacitate maximă, fiind în proces de creștere treptată a puterii. Se estimează că regimul normal de funcționare va fi atins sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00.
La capacitate nominală, Unitatea 1 poate genera aproximativ 700 MW, ceea ce ar însemna o putere de peste 16 ori mai mare decât cea înregistrată vineri după-amiază. Oprirea reactoarelor a fost cauzată de debitul extrem de scăzut al Dunării, care a afectat condițiile de răcire. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, iar la jumătatea lunii august a fost deconectată și Unitatea 2, lăsând România fără producție nucleară.
Situația a fost agravată de faptul că, pe 4 noiembrie, debitul Dunării la secțiunea Baziaș era de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă. Această valoare este mult sub media multianuală pentru luna noiembrie, care este de 4.700 de metri cubi pe secundă. Nuclearelectrica a confirmat că condițiile minime pentru repornirea în siguranță a Unitatei 1 au fost îndeplinite miercuri, permițând începerea procedurilor de reconectare la sistem.
În prezent, Reactorul 2 rămâne oprit, fără o dată fixă pentru repornire, deoarece funcționarea primului reactor consumă volume mari de apă. Revenirea celei de-a doua unitate depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării pentru a asigura funcționarea simultană în siguranță. Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a subliniat că resincronizarea este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului energetic național.
În regim normal, cele două reactoare de la Cernavodă furnizează împreună aproximativ 20% din totalul energiei electrice produse în România. Energia nucleară este considerată o sursă de producție constantă, spre deosebire de energia solară sau eoliană, fiind mai puțin dependentă de variațiile meteorologice imediate. Absența acestei capacități de producție a forțat sistemul să acopere necesarul de electricitate prin alte surse sau prin importuri.