Reactorul 1 de la Cernavodă a început să livreze electricitate în sistemul energetic național vineri, după o pauză de aproape trei luni. La ora 16:27, datele furnizate de Transelectrica indicau o producție de 42 MW din energie nucleară, ceea ce a reprezentat 0,74% din producția totală de electricitate a României, situată la 5.651 MW în acel moment. Această revenire marchează reluarea activității după ce ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite complet.
Procesul de repornire al Unitatei 1 se desfășoară treptat, conform procedurilor tehnice de siguranță, până la atingerea regimului normal de funcționare. Se estimează că acest stadiu va fi atins sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00. La capacitate nominală, acest reactor poate produce aproximativ 700 MW, o cantitate de energie de peste 16 ori mai mare decât cea înregistrată în momentul primelor livrări de vineri după-amiază.
Oprirea reactoarelor a fost determinată de scăderea debitului Dunării, care a afectat condițiile necesare pentru răcirea instalațiilor. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, iar la jumătatea lunii august a fost deconectată și Unitatea 2. Pe 4 noiembrie, debitul Dunării la secțiunea Baziaș era de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, o valoare mult sub media multianuală de 4.700 de metri cubi pe secundă pentru luna noiembrie.
Deși Unitatea 1 a revenit în funcțiune, al doilea reactor de la Cernavodă rămâne oprit, fără o dată certă pentru repornire. Nuclearelectrica a explicat că funcționarea primului reactor consumă volume mari de apă, reducând nivelul din bazinul de aspirație. Repornirea Unitatei 2 va depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării, pentru a permite funcționarea simultană a ambelor reactoare în condiții de siguranță, conform comunicatului companiei.
Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a subliniat că reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului. În momentul repornirii, principalele surse de electricitate din România erau energia hidro, cu 1.741 MW, urmată de hidrocarburi, cu 1.549 MW, și energia eoliană, cu 840 MW. Revenirea la capacitate completă a primului reactor ar trebui să reducă presiunea asupra celorlalte surse de producție.
În regim normal, cele două reactoare de la Cernavodă furnizează împreună aproximativ 20% din producția totală de electricitate a României. Energia nucleară este considerată o sursă de producție constantă, nefiind dependentă de variațiile meteorologice la fel de mult ca energia solară sau eoliană. Totuși, disponibilitatea apei pentru răcirea reactoarelor rămâne un factor critic pentru menținerea funcționării acestora pe termen lung.