România a raportat în prima jumătate a anului 2026 cea mai mare creștere a prețurilor la gazele naturale pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană. Datele furnizate de Eurostat indică o majorare de 9,3% pentru țara noastră, o valoare care o plasează în fața Croației, cu o creștere de 8,9%, și a Slovacia, unde s-a înregistrat un avans de 6,6%. Această evoluție a tarifelor reflectă o tendință de creștere în doar 7 țări membre, în timp ce în alte 12 state prețurile au scăzut.
Din perspectiva scăderilor tarifare, Bulgaria a înregistrat cel mai negativ indicator, cu o reducere de 14,5%, urmată de Grecia, cu -11,3%, și Spania, cu -10%. În ceea ce privește metodologia bazată pe puterea de cumpărare, exprimată în euro la paritatea puterilor de cumpărare standard (PPS/100 kWh), România a obținut o valoare de 9,8. Această cifră este situată sub nivelurile din Bulgaria, de 10,3, și Cehia, de 10,7, dar rămâne peste valorile raportate de Grecia, Slovacia sau Ungaria.
Analizând valorile absolute, măsurate în €/100 kWh, România se poziționează pe locul trei din coadă, cu un tarif de 5,94 €/100 kWh. Această sumă este superioară prețurilor din Croația, de 5,02 €/100 kWh, și Ungaria, de 3,3 €/100 kWh, fiind însă mai mică decât tarifele din Slovacia, Lituania sau Bulgaria. Comparativ cu statele din vestul Europei, prețul din România este cu 80% mai mare, însă este cu 10% sub nivelul tarifelor din țările de la sud de Dunăre.
La nivel european, cele mai ridicate prețuri absolute au fost observate în Suedia, cu 22,01 €/100 kWh, urmată de Țările de Jos, Franța și Portugalia. Media totală pentru Uniunea Europeană a fost de 11,03 €/100 kWh, ceea ce reprezintă o scădere de 10,2% față de prima jumătate a anului 2025. În contextul actual, se anticipează că tranziția către un regim de tarifare liberalizat ar putea influența semnificativ portofelele consumatorilor, similar cu impactul pe care l-a avut creșterea prețului la curentul electric.
Evoluția prețurilor la energia din România este strâns legată de mecanismele de reglementare ale pieței și de politicile de ajustare a tarifelor pentru a asigura echilibrul sistemului. În perioada recentă, piața energetică a fost marcată de fluctuații care au afectat direct indicele inflației, fenomen observat și în cazul energiei electrice, unde un avans de 51,2% în S2 2026 a adus contribuții directe la creșterea prețurilor la nivel macroeconomic.
Liberalizarea pieței de gaze naturale este un proces iminent care ar putea duce la o creștere și mai pronunțată a prețurilor la nivel național. Deși impactul asupra consumatorilor ar putea fi mai redus decât cel observat la energia electrică, influența asupra cheltuielilor gospodăriilor rămâne un factor economic major de urmărit în perioada următoare.