România a reluat vineri, 6 noiembrie, producția de energie nucleară, după o perioadă de aproximativ trei luni în care centrala de la Cernavodă nu a mai furnizat electricitate în Sistemul Energetic Național. Reactorul 1 a fost reconectat la rețea și a început să livreze primii megawați, conform datelor furnizate în timp real de Transelectrica. Această revenire a avut loc după o oprire prelungită, determinată de debitul extrem de scăzut al Dunării la gura de captare a centralei.
La ora 16:27, datele transmise de Transelectrica indicau o producție de 42 MW din energie nucleară. Această cantitate a reprezentat 0,74% din producția totală de electricitate a României, care era de 5.651 MW în acel moment. Repornirea este prima livrare de energie nucleară în rețeaua națională după aproape trei luni în care ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite complet din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile.
În prezent, Reactorul 1 nu funcționează încă la capacitate maximă, deoarece puterea acestuia va fi crescută treptat prin proceduri specifice de repornire. Se estimează că regimul normal de funcționare va fi atins sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00. La capacitate nominală, Unitatea 1 poate produce aproximativ 700 MW, ceea ce înseamnă că revenirea sa completă va aduce în sistem o cantitate de energie de peste 16 ori mai mare decât cea înregistrată vineri după-amiază.
Decizia de a demara acțiunile de pornire a Unității 1 a fost luată după ce specialiștii de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) au confirmat îndeplinirea condițiilor necesare. Președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a indicat că ieșirea din starea de oprire garantată a fost permisă după verificări de amploare. Totuși, repornirea Unității 2 depinde de creșterea susținută a nivelului Dunării, deoarece funcționarea primului reactor consumă volume mari de apă pentru răcire.
Situația energetică a fost marcată de o stare de alertă din 1 august, odată cu închiderea primei unități de la Cernavodă pe 28 iulie. Scăderea debitului Dunării a afectat și producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier, care au redus aportul de energie la jumătate. În contextul temperaturilor scăzute, consumul național a depășit pragul de 8.000 MW, necesitând importuri de energie pentru a acoperi cererea în absența capacităților nucleare și a celor eoliene.
Centrala de la Cernavodă deține o capacitate instalată de aproximativ 700 MW pentru fiecare dintre cele două reactoare. În condiții normale de funcționare, acest complex nuclear asigură aproximativ o cincime din producția totală de energie electrică a României. Monitorizarea debitului fluviului rămâne critică pentru asigurarea funcționării pe termen lung a ambelor unitate de producție din cadrul complexului nuclear.